Patron de agenţie de turism: „Trebuie să moară două generaţii pentru ca litoralul să scape de haina comunistă“
0
După mai bine de 30 de ani, staţiunile de la Marea Neagră sunt cartea de vizită a priceperii sau nepriceperii noastre în a face turism de calitate. În acelaşi timp, după trei decenii de libertate, bună parte din turişti vin pe litoral cu aceleaşi metehne.
Despre ce însemna altădată litoralul românesc şi ce reprezintă acum a vorbit pentru „Weekend Adevărul“ Constantin Dumitraşcu, patronul unei agenţii de turism din Constanţa, fost şef al Agenţiei de Turism Mamaia, care, în perioada comunistă, aducea mii de turişti străini în staţiune
„Weekend Adevărul“: Cum era litoralul în urmă cu 30 de ani şi ce a mai rămas acum din el?
Constantin Dumitraşcu: Înainte de 1989, puteam vorbi de un turism internaţional. Până în anii ’80, cei mai mari tour-operatori din Europa aduceau turişti străini pe litoralul românesc. Pe lângă aceştia, veneau turiştii din Cehoslovacia, Polonia, din fostele ţări socialiste, în mod planificat, cu aeronavele, pe diverse aeroporturi din ţară. Litoralul era plin cu străini – în lunile iulie şi august românii nici nu mai aveau loc.
- Ce repercusiuni a avut lipsa turiştilor străini de pe litoralul românesc?
În principal, a însemnat o reducere de personal de pe litoral. Înainte, se lucra cu 70.000 de oameni, iar acum se angajează doar câţiva pe un hotel. Totodată, a scăzut şi calitatea serviciilor. Dacă înainte era o cameristă la 10 camere, acum o angajată are grijă de tot hotelul.
- Când începea sezonul înainte?
Vacanţa începea la 1 martie cu nordicii, cu finlandezii, cu suedezii, cu danezii care veneau la Eforie şi Mangalia, şi se termina tot cu finlandezii, care veneau în lunile octombrie, noiembrie şi chiar decembrie. Îmi aduc aminte că mergeam pe zăpadă la aeroport să-i întâmpin pe finlandezii care erau cazaţi pentru tratament la Hotelul Europa, la Astoria şi la complexul sanatorial de la Meduza.
- Deci pregătirile pentru vacanţă începeau devreme, odată cu venirea primăverii.
Da, staţiunile erau un furnicar de cum dădea colţul ierbii. Exista Centrala Litoral, care avea grijă de staţiunea Mamaia. Mai era cineva care arunca apa cu găleata pe spaţiul verde, care acum este pârjolit.
Mămăliga, mai scumpă decât peştele
- Când s-a distrus turismul internaţional?
La începutul anilor ’80 a fost una dintre cele mai mari lovituri date turismului românesc, când conducerea de stat şi de partid a decis închiderea discotecilor şi a cluburilor la ora 22.00. Asta, pe lângă celelalte probleme cu care ne confruntam, cum ar fi umflarea notelor de plată. Îmi aduc aminte că eram la reprezentanţa României de la Stockholm când primeam de la firmele partenere reclamaţii care spuneau că la Restaurantul Delta din Mamaia porţia de mămăligă era mai scumpă decât peştele.
- Cum s-a luat decizia închiderii cârciumilor la ora 22.00?
În 1982, la Disco Rainbow din Neptun, DJ-ul Florin Săndulescu, care era însurat cu o finlandeză, a scos într-o seară o boxă afară din discotecă şi a dus-o pe malul lacului Neptun. „Coana Leana“ a auzit muzica, întrucât deasupra lacului sunetul se propagă mai bine, şi i-a spus lui nea Nicu: „Da’ ce-i cu scandalul ăsta?“, şi aşa a dat dispoziţie să se închidă totul la ora 22.00.
- Mai putem reface ce a fost vreodată pe litoral?
Doar dacă revigorăm turismul internaţional, dar şi aşa sunt mari lacune. Noi nu mai avem un restaurant cu specific românesc în Mamaia sau pe litoral. Nunta Zamfirei, Calul Bălan s-au dus, Mioriţa, Bar Orient nu mai există. Castelul Reginei Maria, din mijlocul staţiunii Mamaia, o bijuterie altădată, este în paragină. Ar fi trebuit să aveam grijă de el şi să-i aducem şi noi pe bulgari să-l viziteze, aşa cum merg românii la Castelul Reginei Maria din Balcic. Nu mai e nimic nici la Murfatlar – nişte norvegieni au vrut să facă o degustare de vinuri şi m-au trimis la Rasova.
„Silozurile“ de beton din Mamaia
- De ce nu mai e atractivă Mamaia pentru turiştii străini?
Turiştii străini nu sunt atraşi de blocurile de locuinţe care s-au construit peste tot în Mamaia, iar scandinavii nu vor merge niciodată la cluburile de fiţe. Apoi, staţiunea s-a umplut de hipermarketuri. Prin urmare, turiştii nu se mai duc la cârciumă să bea ceva. Se duc la magazin, îşi iau o sticlă de vin şi o beau în cameră. Trebuie să avem o altă abordare: să le arătăm Delta Dunării, mănăstirile din nordul Dobrogei – avem unde-i duce.
- Pe tot litoralul sunt hoteluri care nu au fost renovate niciodată, care au acelaşi aer comunist.
Noi le ziceam „silozuri“. Sunt în Mamaia mai multe hoteluri care au primit această denumire: Aurora, Flora, Meridian, Victoria. La un moment dat, se punea problema să fie transformate în cămine pentru studenţi, dar nici asta nu a fost posibil. Îi ziceam unui patron de acolo: „Măi, băiete, un hotel ca al tău se ţine doar pe vopsea. Ca să funcţioneze, trebuie să-i schimbi toată instalaţia de apă“. Dacă tot au transformat Mamaia în cartier al Constanţei, atunci trebuie să şi bage bani în Mamaia, nu doar să scoată.
- De ce turiştii români, inclusiv cei din Constanţa, aleg litoralul bulgăresc?
Ne-au bătut cu acest all inclusive. Eu sunt persoana care a semnat contractul cu Bulgaria în anul 2000. Înţelegerea dintre Albena şi Mamaia SA era că noi trimitem turişti români în Bulgaria şi ei trimit turişti bulgari şi nemţi în România. Din toate aceste clauze a rămas una singură: noi am trimis turişti în Bulgaria.
Sezonul începe cu finlandezi
- Mai poate fi revigorat turismul internaţional?
Anul viitor vor aduce, prin agenţia mea de turism, primele grupe de turişti finlandezi în circuit, pe care îi voi caza la Hotelul Europa din Eforie şi Doina din Neptun. Vor veni în aprilie, o perioadă caldă pentru ei.
- Când am avut ultima dată finlandezi pe litoral?
Grea întrebare. Cred că era în anul 1996. În acel an eu am făcut Revelionul la Eforie Nord – ultimul grup de finlandezi care veniseră la tratament au plecat pe 6 ianuarie. Directorul m-a obligat să stau acolo să fac Revelionul, să am grijă ca totul să fie în ordine, deşi eu voiam să merg la munte. Este o piaţă foarte bună în nord, mai bună decât cea germană.
„În Suedia se vorbea numai despre copiii din canale“
- Cum aţi reuşit în perioada comunistă să aduceţi străini pe litoral?
Am fost primul repartizat din învăţământul superior la ONT Litoral în 1971, după ce absolvisem Facultatea de Comerţ Exterior. La acea vreme, director general al ONT Litoral era Vasile Trandafir. Eu am fost reprezentant guvernamental al României pe ţările nordice, baltice. Când am ajuns în Suedia, se vorbea numai despre copiii din canale şi consulul nostru mi-a zis: „E nasol“. „Dacă-i aşa, hai să schimbăm asta“ şi m-am dus la cei mai răi jurnalişti de acolo, la două fete de la o televiziune suedeză, TV 4. Le-am adus în România să vadă cum e ţara noastră. Au fost în Maramureş, în Bucovina şi pe litoral. Au făcut un reportaj excelent despre ţara noastră. Ţin minte că spuneau că la Grand, din Eforie Nord, aparatura este ruginită, însă doctorii sunt dumnezei.
- România mai are birouri de turism în străinătate?
Băiatul amicului meu Dobre, Mircea Dobre, care a fost ministrul Turismului, a închis birourile de turism din străinătate, ca să facă economie.
Turism de weekend
- Cum s-ar putea extinde turismul pe toată perioada săptămânii şi nu doar în weekend?
Nu este profitabil turismul de weekend. Sunt de acord că şi turiştii români trebuie să aibă vacanţe, şi ei trebuie să se odihnească, dar cred că avem nevoie şi de banii străinilor. Trebuie să vedem cum să facem să-i ţinem în ţară şi pe români, pentru că noi băgăm în bugetul Bulgariei o grămadă de bani în fiecare an. La Nisipurile de Aur se aude doar limba română.
- Ce staţiune românească s-a dezvoltat frumos în ultimii ani?
Cred că putem aminti aici Neptunul, de când Mohammad Murad a preluat Complexul Amfiteatru, Panoramic Belvedere şi l-a renovat.
- Peste câte generaţii credeţi că litoralul va scăpa de amprenta de comunism?
Trebuie să moară două generaţii pentru asta, inclusiv generaţia mea.
Constantin Dumitraşcu Sursa Facebook CD
Se încarcă comentariile...
