Patriarhul Daniel s-a supărat ca văcarul pe Stat. Şeful imperiului financiar BOR vrea de la Guvernul Cioloş tot ce Cuza a luat Bisericii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tensiuni între Palatul Patriarhiei şi Palatul Victoria de la proiectul de buget pe 2016. Deşi Guvernul a anunţat o creştere a contribuţiei pentru salariile personalului clerical şi neclerical, bugetul alocat, anul viitor, cultelor fiind mai mare faţă de cel de anul acesta, Patriarhul Daniel a uitat că „banii sunt ochiul dracului“, declarând că statul ar trebui să-i dea înapoi Bisericii toate proprietăţile luate abuziv.

Şeful Bisericii Ortodoxe Române, instituţie care şi-a clădit un adevărat imperiu financiar, şi-a mai „îndulcit“ mesajul, după ce premierul Dacian Cioloş l-a sunat, duminică dimineaţă, pentru a-l asigura de sprijin „în măsura posibilităţilor“, şeful Guvernului făcând referire la rectificările bugetare în care pot fi prevăzuţi bani inclusiv pentru construcţia şi modernizarea bisericilor. Finanţările de la stat pentru proiecte precum Catedrala Mântuirii Neamului, care nu se mai regăsesc în proiectul de buget pentru 2016, sunt şi cele care par să fi declanşat reacţiile dure ale liderului BOR.

Astfel, Patriarhul Daniel a avut, sâmbătă, o reacţie virulentă faţă de proiectul de buget al Ministerului Finanţelor: „Noi am spus de mai multe ori că suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile (ale Bisericii – n.r.), ci să şi renunţăm la salariile de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăţi. Deci, noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să ne dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donaţii date bisericii în mod liber. Când se face echilibrul acesta, nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi nici de celelalte“. Declaraţia pe tema banilor şi averii Bisericii a fost făcută sâmbătă, chiar după ce ierarhul a sfinţit capela de la Penitenciarul Jilava.

Contribuţie mai mare la salarii

Potrivit proiectului de buget pe 2016, publicat vineri pe portalul Ministerului Finanţelor, nu s-au alocat fonduri pentru susţinerea cultelor în următorul an, mai exact pentru construcţia şi modernizarea lăcaşelor de cult, ci numai pentru salariile personalului clerical şi neclerical. Mai exact, potrivit proiectului, la capitolul „susţinerea cultelor“, bugetul alocat în 2016 este zero. În 2014, cheltuielile realizate pentru susţinerea cultelor au fost de 148,15 milioane de lei, iar execuţia preliminară pentru acest an indică cheltuieli de 177,09 milioane de lei. Totuşi, Ministerul Finanţelor precizează că proiectul de buget pe 2016 prevede o creştere a contribuţiei statului, pentru sprijinirea aşezămintelor religioase româneşti din afara graniţelor, de la 12,8 milioane de lei, în 2015, la 13 milioane lei, în următorul an. De asemenea, se păstrează în bugetul pe 2016 suma de 1,3 milioane de lei alocată în scopul finanţării Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos.

Pe de altă parte, sumele alocate în proiectul de buget pentru salariile personalului clerical şi neclericat sunt mai mari în 2016 decât în 2015. În cazul personalului clerical, contribuţia statului la salarizarea personalului de cult creşte de la 278,3 milioane de lei anul acesta la peste 315,1 milioane de lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuţia statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% faţă de anul 2015, de la 188,9 milioane de lei la 292,7 milioane de lei în anul 2016“, se arată într-o precizare transmisă de Ministrul Finanţelor. Reiese, astfel, o majorare cu aproape 140 de milioane de lei a bugetului alocat pentru salarii. Ministerul Finanţelor arată că sumele suplimentare prevăzute în bugetul pe 2016 sunt comparabile cu cele alocate în acest an pentru construcţii şi reparaţii.

Mai mult, Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a declarat că Biserica va putea face în continuare construcţii având în vedere că dispune de fonduri proprii, beneficiază de facilităţi fiscale şi are posibilitatea de a atrage bani europeni. „Biserica are la dispoziţie venituri proprii şi beneficiază şi de facilităţi fiscale. Deci poti fi continuate lucrări de construcţie. De asemenea, se pot atrage şi fonduri europene“, a spus Dragu, la Pro TV.

Telefonul împăciuitor al lui Cioloş

Proiectul de buget al Ministerului Finanţelor a încins, sâmbătă, spiritele în Patriarhie, purtătorul de cuvânt al instituţiei având, la rândul lui, o reacţie oficială. Mai exact, Vasile Bănescu a precizat: „Vorbim despre un proiect, un proiect nu înseamnă o lege finală. Este o veste care nu ne poate bucura, dar construcţiile începute, inclusiv proiectul Catedralei naţionale, vor putea fi continuate. Conform legii Catedralei din 2005, fondurile alocate nu provin doar din partea statului. În primul rând, sunt fonduri alocate de Biserică, alocate prin donaţiile credincioşilor şi, în ultimul rând, din partea instituţiilor statului. Proiectele aflate în derulare în cadrul Patriarhiei Române nu vor fi stopate, cel mult procesul de edificare al lor va fi unul evident afectat“.

Dacian Ciolos in parlament FOTO Inquam Photos

Spiritele s-au mai liniştit, în 6 decembrie, după ce Executivul a transmis, printr-un comunicat de presă, că premierul Dacian Cioloş a avut, duminică dimineaţă, o discuţie telefonică cu Patriarhul Daniel, despre proiectul de buget pe 2016, privind finanţarea cultelor. Conform comunicatului, primul-ministru l-a asigurat pe Patriarh că va finanţa proiectele de investiţii importante ale BOR şi că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziţie resurse financiare, „în funcţie de posibilităţi, pentru lăcaşele de cult aflate în construcţie”: „Discuţia a scos încă o dată în evidenţă buna înţelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situaţia financiar-bugetară prin care trece România. Bugetul pentru Culte în 2016 este în creştere faţă de anul precedent, ca o recunoaştere a rolului social important pe care reprezentanţii cultelor îl au în societate“.

Tot duminică, după aceeaşi discuţie telefonică dintre liderul BOR şi premierul Dacian Cioloş, şi biroul de presă al Patriarhiei Române a făcut, într-un comunicat, câteva precizări mai „calde” referitoare la Executiv: „Domnul Premier a precizat că va căuta soluţii pentru a sprijini în continuare construirea Catedralei Mântuirii Neamului, iar la viitoarele rectificări de buget, în funcţie de posibilităţi, să fie sprijinite şi alte lăcaşuri de cult aflate în construcţie. S-a convenit ca relaţiile dintre Guvern şi Biserică să fie în continuare relaţii de cooperare şi înţelegere comună a priorităţilor spre binele poporului român”.
 

Noi am spus de mai multe ori că suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile (ale Bisericii – n.r.), ci să şi renunţăm la salariile de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăţi. Deci, noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să ne dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donaţii date bisericii în mod liber. Patriarhul Daniel declaraţie de sâmbătă, 5 decembrie 2015   Discuţia (purtată duminică între premierul Cioloş şi Patriarhul Daniel - n.r.) a scos încă o dată în evidenţă buna înţelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situaţia financiar-bugetară prin care trece România. Bugetul pentru Culte în 2016 este în creştere faţă de anul precedent, ca o recunoaştere a rolului social important pe care reprezentanţii cultelor îl au în societate. comunicat transmis presei, duminică, de Guvernul României

Catedrala Mântuirii Neamului, un proiect-mamut cu o finanţare pe măsură de la bugetul de stat

Cel mai mare proiect al Bisericii Ortodoxe Române, Catedrala Mântuirii Neamului, ar urma să aibă o capacitate de 5.000 de persoane, proiectul prevăzând o construcţie de 120 de metri lungime, 70 de metri lăţime şi 120 de metri înălţime, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 38.000 de metri pătraţi. Costul lucrărilor până la stadiul roşu-gri, fără tencuială, dar cu geamuri şi uşi, este de aproximativ 80 de milioane de euro, potrivit datelor Patriarhiei. Costul total al lăcaşului ar urma să se ridice, însă, la 200 de milioane de euro. Viitoarea catedrală patriarhală se construieşte din donaţii, dar şi cu sprijin financiar important de la bugetul de stat. În anii precedenţi, statul a alocat fonduri însemnate pentru construirea Catedralei, amplasată pe Dealul Arsenalului din Capitală. De exemplu, în 2014, BOR a primit de la stat aproape 12 milioane de euro, doar pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului. 



 

santier catedrala mantuirii neamului foto mediafax

„Cuza a gândit bine secularizarea“

Preotul Eugen Tănăsescu de la Arhiepiscopia Tomisului, blogger „Adevărul“, este ferm în convingere, atunci când vorbeşte despre averea Bisericii, dar şi despre banii pe care ar trebui să-i primească aceasta de la stat. „Când stai în proprietatea cuiva, îi plăteşti chirie“. Aşa rezumă părintele istoria binomului Stat - Biserică, încă neînţeleasă pe de-a întregul. „La ora actuală, cum a zis şi Preafericitul Daniel, Statul stă în proprietăţile Bisericii. Dacă vorbim de democraţie şi de garantarea dreptului de proprietate, normal ar fi să le înapoieze. E drept înaintea legilor şi a lui Dumnezeu: când stai în proprietatea cuiva, îi plăteşti chirie. Averea Bisericii a venit din donaţii, iar Cuza a gândit bine secularizarea la acel moment. Toţi banii credincioşilor români se duceau către Biserica Ortodoxă Greacă, sub a cărei jurisdicţie se găsea Biserica Principatelor Române, iar Cuza, în asentimentul mitropoliţilor şi episcopilor, a luat această decizie, pentru a pune fondurile Bisericii la adăpost. Comuniştii au încercat, apoi, să distrugă total Biserica, dar nu au reuşit pentru că puterea Bisericii stă în oameni, în credincioşii săi. Şi nimeni nu va reuşi s-o înfrângă. «Nici porţile iadului nu vor birui Biserica lui Hristos», spune Evanghelistul Matei“, explică părintele.

Pentru a limpezi controversa creată acum despre o mai mică finanţare a Bisericii, în 2016, de către Guvern, preotul Tănăsescu face trimitere la comunicarea Ministerului de Finanţe. „Nu s-a tăiat nimic din bugetul Bisericii. Banii de la construcţii şi modernizări se duc către creşteri salariale şi alte cheltuieli ale Cultelor. Deci, este o altă balanţă de cheltuieli, nu s-a tăiat nimic. În plus, cererile pentru finanţări se depun în ianuarie-martie ale fiecărui an, prin urmare nu ştim ce cheltuieli vor fi pentru 2016, dar pentru asta există rectificări de buget. Ce s-a discutat era un proiect de buget“, atrage atenţia Tănăsescu.

„Statul nu este laic, nici ateu, nici secular”

Preotul subliniază legătura dintre Stat şi Biserică, pe care o fac chiar oamenii. „Statul nu este laic, nici ateu, nici secular. Conform Constituţiei, statul este neutru din punct de vedere religios, nu are o religie proprie şi nu se opune vreunei religii. Dar tot Constituţia spune că Statul sprijină Cultele, pentru că cetăţenii sunt şi credincioşi. Separaţia totală a Statului de Culte este nefirească. Ateii spun că nu vor să fie obligaţi să contribuie la proiecte religioase. Dar credincioşii sprijină proiecte care nu îi definesc, o fac din solidaritate socială. Eu, de exemplu, nu-s microbist şi totuşi contribui cu bani din taxe la Arena Naţională. Toate cultele recunoscute de Stat sunt factori ai păcii sociale şi totodată sprijină Statul în acţiunile sale sociale“, mai arată părintele.

Eugen Tănăsescu preot FOTO Eduard Enea

Victor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte, crede în sprijinirea Bisericii, considerând-o un angajament luat de Stat la secularizare: „Probabil la dezbaterea parlamentară asupra Legii bugetului de stat, parlamentarii vor solicita o suplimentare a bugetului, pentru lăcaşurile de cult în construcţie. Pentru Catedrala Mântuirii Neamului există o lege de finanţare. Patriarhia doreşte ca lăcaşul să fie gata la împlinirea a 100 ani de la Marea Unire, în 2018. Atunci când s-a făcut secularizarea, Statul şi-a luat un angajament pe care, timp de 150 ani, l-a respectat faţă de Biserică. Statul s-a angajat, atunci, să plătească salarii, construcţia şi reparaţia de lăcaşuri de cult. Modernizarea Statului român s-a făcut pe averea Bisericii. Preoţii erau angajaţii Cultelor şi exista un control foarte serios al averilor. Ulterior, preoţii şi personalul neclerical au devenit angajaţi ai cultului respectiv, iar Statul a rămas doar să sprijine salarizarea, ceea ce nu presupune niciun control“.

Marian Mihai este teolog şi avocat al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi consideră că Biserica nu poate fi deposedată de proprietăţi şi apoi nesusţinută de Stat: „Secretariatul pentru Culte ar trebui să se sesizeze din oficiu şi să treacă la redactarea de proiecte de Hotărâri de Guvern prin care să se solicite repunerea în paşnică proprietate şi posesie a tuturor bunurilor imobile şi a imobilelor prin destinaţie aparţinând Bisericii Ortodoxe Române. O să vă aduc la cunoştinţă abuzuri asupra Bisericii, căreia i-au fost luate bunuri pentru a fi date unor personaje reţinute în cazul primarului Sorin Oprescu“.

Victor Opaschi - secretar de stat pentru Culte Foto Mediafax
Atunci când s-a făcut secularizarea, Statul şi-a luat un angajament pe care, timp de 150 ani, l-a respectat faţă de Biserică. Statul s-a angajat, atunci, să plătească salarii, construcţia şi reparaţia de lăcaşuri de cult. Modernizarea Statului român s-a făcut pe averea Bisericii. Victor Opaschi secretarul de stat pentru Culte

Cum şi-a clădit BOR un adevărat imperiu financiar

Biserica Ortodoxă Română se află în topul celor mai profitabile instituţii din ţară, deţinând o avere uriaşă, de la clădiri, terenuri, mii de hectare de pădure până la trusturi de presă, fabrici de cherestea sau de lumânări. De departe cea mai înstărită „aripă” a BOR este Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB), care deţine, printre altele, sute de mii de hectare de pădure, hoteluri şi pensiuni, un spital privat şi un centru de conferinţe. MMB stăpâneşte, de fapt, o avere greu de estimat în echivalent bănesc şi asta pentru că, aşa cum prevede Legea Cultelor, bisericile şi mănăstirile plătesc impozit numai dacă declară că desfăşoară activităţi economice. Din această cauză, multe dintre proprietăţile Mitropoliei nu figurează în evidenţele fiscale.

Totuşi, în staţiunea Durău, judeţul Neamţ, Mitropolia deţine un hotel în toată regula, „Casa Pelerinul“, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire. La Miclăuşeni, undeva după graniţa cu judeţul Iaşi, MMB a dobândit şi un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza.

Un alt domeniu important este cel silvic. De exemplu, în urmă cu câţiva ani, doar de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ au fost retrocedate către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei 9.615 hectare de pădure. Odată cu terenul, MMB a mai primit şi clădirile de aici, printre care sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Mănăstirea Neamţ, cantonul silvic de locuit de la pepiniera silvică Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la Cărbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Secu şi cabana forestieră Secu. Preoţii au mai obţinut şi celebra cabană de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor, unde se organizează petreceri private, împreună cu celelalte trei cabane şi chioşcul de vânătoare. Tot la acest capitol, în zona Bucovinei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a primit 15.000 de hectare de pădure, câte 30 de hectare pentru fiecare unitate de cult.

Afacerea „Sfânta Parascheva”

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a dezvoltat în timp o reţea importantă de unităţi de cazare, dar şi Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, precum şi un hotel în cadrul Institutului Ecumenic „Sf. Nicolae“ din Iaşi. Averea MMB se rotunjeşte cu numeroase brutării, mai multe cantine sociale şi complexul „Albina“, fabrica proprie de lumânări şi tămâie. Centrul medical „Providenţa“ este unul dintre cele mai moderne din Moldova. Aici funcţionează secţii de chirurgie, medicină internă, oftamologie, ginecologie, precum şi o bază de tratament balneo-fizioterapie.

Bogata Mitropolie a Moldovei, al cărei mitropolit a fost, până în toamna lui 2007, actualul Patriarh Daniel, a mai ridicat un centru de conferinţe, care a fost construit între 1999 şi 2005 cu fonduri de la Guvern şi de la donatori. Şi magazinul virtual www.magazin.mmb.ro aduce importante venituri din vânzarea de icoane, cruci, mobilier bisericesc, tămâie, cărţi şi CD-uri. MMB deţine şi publicaţia „Candela Moldovei“.

slujba sfanta parascheva

Pe de altă parte, cel mai important pelerinaj religios din România are loc la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, între 12 şi 14 octombrie, la moaştele Cuvioasei Parascheva. Aici, de hramul Sfintei Parascheva, la Iaşi vin şi jumătate de milion de pelerini pentru a se ruga. Minunile din jurul Sfintei au fost ultramediatizate îndeosebi după 2000, când pelerinajul de la Iaşi s-a transformat într-o veritabilă afacere, prin intermediul trustului media „Trinitas”, deţinut de BOR. Comerţul cu obiecte bisericeşti aduce, în cele trei zile, milioane de euro la bugetul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cifrele oficiale n-au fost făcute publice niciodată. Totuşi, un experiment făcut în octombrie 2012 arată că fiecare pelerin venit la Iaşi a cheltuit, în medie, 60-70 de lei la biserică. Peste 50 de cutii ale milei au fost umplute în cele trei zile, iar calculul brut arată că Mitropolia a câştigat cel puţin 2,5 milioane de euro.

Arhiepiscopia Alba Iulia, jucător la bursă

Pe lângă donaţiile credincioşilor, cea mai importantă unitate de organizaţie administrativă bisericească din vestul ţării face bani şi din câteva afaceri prospere. Mitropolia Banatului, condusă de ÎPS Ioan Selejan, are în subordine o fabrică de lumânări, o tipografie, librării, magazine în care se vând obiecte de cult şi chiar o croitorie. Sub umbrela Arhiepiscopiei Timişoarei se află şi o afacere mai puţin obişnunită. Prin intermediul unei pagini de internet, www.orthodoxmall.eu, sunt comercializate veşminte preoţeşti, lucrate de câteva măicuţe la o mănăstire din judeţul Timiş, iar valoarea unui astfel de produs ajunge chiar şi la câteva mii de lei.

O altă arhiepiscopie cu avere de invidiat, care a crescut constant în ultimii ani, este cea din Alba Iulia. În afară de proprietăţile obişnuite, respectiv biserici, case parohiale şi terenuri, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia mai deţine o fabrică de lumânări, o tipografie, un post de radio şi o organizaţie socială care derulează proiecte în valoare de milioane de euro, cea mai mare parte cu finanţare din fonduri europene. În trecut, Arhiepiscopia era şi jucător la bursă. Mai exact, în 2010, instituţia de cult era acţionar cu 3,63 la sută la societatea Prodcomplex SA Târgu Mureş, cu obiect de activitate în domeniul fabricării plăcilor, tuburilor şi profilelor din material plastic. Ulterior, firma a fost delistată de pe bursă. Pe de altă parte, postul de radio „Reîntregirea”, deţinut de instituţia bisericească, are o cotă de piaţă foate bună, atât în Alba cât şi în Mureş.

Sediu episcopal de un milion de euro

Chiar dacă este unul dintre cele mai mici judeţe din ţară, atât ca suprafaţă, cât şi ca număr de locuitori, Sălajul se poate lăuda cu unul dintre cele mai impresionante sedii episcopale din ţară, al cărei voloare este estimată la un milion de euro. Episcopia Sălajului este una dintre cele mai „tinere” episcopii din ţară, fiind înfiinţată abia la sfârşitul anului 2007, prin desprinderea din Episcopia Oradiei. Chiar dacă are doar puţin peste cinci ani de existenţă, Episcopia se poate lăuda cu un sediu impunător. Construcţia lui a început în septembrie 2010 şi a implicat costuri de aproximativ un milion de euro. O parte din bani s-au dus pe cele 3,12 hectare de teren cumpărate în zona cunoscută în Zalău drept „Coada Lacului”, iar restul pe construcţia clădirii. Oficialii Bisericii spun că cea mai mare parte din bani a fost donată de credincioşi şi că doar 10 la sută din sumă provine de la bugetul de stat, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, ori de la cel judeţean, prin Consiliul Judeţean.

10.000 de credincioşi au fost prezenţi la hramul Mănăstirii Putna

Pe aceeaşi temă:

Cioloş, în urma discuţiei telefonice cu Patriarhul Daniel: Guvernul va finanţa proiectele BOR „în funcţie de posibilităţi“. Reacţia Patriarhului

Guvernul Cioloş nu dă niciun ban pentru construcţia de biserici în 2016. Patriarhul Daniel reacţionează: Statul să ne dea înapoi proprietăţile luate abuziv

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite