Constanţa: UPDATE/ Viitorul fin le-a jefuit casa

Constanţa: UPDATE/ Viitorul fin le-a jefuit casa

Joi dimineaţă, în jurul orei 10.00, doi hoţi: Ionuţ Picu (23 ani), nepot de frate al preoţilor Picu de la Biserica Sfântul Mina şi Florinel Iţă (31 de ani), student la Drept au pătruns, cu o cheie potrivită, în apartamentul lui Marius Dumitraşcu de pe strada Nuferilor din Năvodari, siguri fiind că proprietarul nu este acasă.

Constanţa: Doi hoţi au căzut de la geamul apartamentului pe care intenţionau să îl jefuiască

Constanţa: Doi hoţi au căzut de la geamul apartamentului pe care intenţionau să îl jefuiască

Florinel Iţă, de 31 de ani, din Constanţa şi Picu Ionuţ, de 23 de ani, din Agigea, au ajuns la Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa cu fracturi la mâini şi picioare după ce au căzut de la geamul casei pentru care intenţionau să o prăduiască. Se pare că unul dintre hoţi, Ionuţ Picu, este student la facultatea de Teologie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa.

Constanţa: Monitorizare video în şcolile din Mangalia

Constanţa: Monitorizare video în şcolile din Mangalia

La Mangalia a fost inaugurat un nou sistem de siguranţă din şcolile şi instituţiile din municipiu. Pentru a demonstra eficacitatea investiţiei a fost chiar pus în aplicare un scenariu în care un presupus „infractor“ a intrat în Liceul Callatis. Butonul de panică a fost declanşat imediat ce intrusul a fost observat. În nici două minute el a fost imobilizat de două echipaje de intervenţie şi predat Poliţiei.

În principiu, plictiseala nu se potriveşte cu stridenţa. Cînd de jur împrejur e tapaj, agitaţie, trăncăneală răstită, chiot, îmbrînceală aprigă, conflict isteric, grimasă vajnică, băşcălie de stadion, nu prea poţi să te plictiseşti. E prea mult circ! Plictiseala e o specie a somnolenţei: orice formă de curiozitate se stinge, orice interes pentru ce se întîmplă prin preajmă se pierde.

Au făcut o stea din flori galbene în spaţiul verde din intersecţie. Trecem pe lângă ea dimineaţa în tramvaiele infecte şi ar trebui să ne simţim mai bine. Steaua de flori are menirea să te trezească la viaţă, să îţi spună: „Hei, chiar dacă lucrurile nu stau prea bine în general, uită-te totuşi la noi cât de drăguţe suntem, hei!, e clar că vor veni şi vremuri mai bune“.

Tot citesc critici acerbe la adresa preşedintelui Iohannis, acuzat că nu rezolvă tot ce nu rezolvă societatea. Ca un dictator, sau măcar că un „tătuc” bun şi atotputernic. Nu este acesta rolul preşedintelui în societăţi democratice. Sunt ţări precum Germania, Austria, Italia, în care preşedintele are doar rol decorativ. Şi funcţionează, bine mersi, foarte bine.

acum 10 ore · comentarii (19)

Intenţia lui Darius Vâlcov şi a lui Orlando Teodorovici de a plafona preţul de producţie al gazului natural la 55 de lei/Mwh este cel mai oribil atac la ideea de piaţă liberă. În această guvernare, aflăm că preţul nu se mai formează la intersecţia dintre cerere şi ofertă, ci atunci când vârful pixului mânuit de consilierul premierului atinge foaia aspră a unui ceaslov cu care, de regulă, omoară muşte.

acum 16 ore · comentarii (17)

La trei ani după primul film cu Omul-Furnică, „Omul-Furnică şi Viespea“, cu aceiaşi interpreţi principali, Paul Rudd, Evangeline Lilly şi Michael Douglas, este un reuşit film „de vară“, cu umor şi efecte speciale, care duce însă nivelul de fantasmagorie (pseudo-ştiinţifică) la un nivel inimaginabil nu mai departe de-acum câţiva ani.

În ultima vreme, toată lumea pare că joacă alba-neagra, fiecare jucându-şi atuul conform propriului interes. Trăim într-o lume tot mai tulbure, în care albul se poate transforma subit în negru, în care nimeni nu mai ţine cont de reguli, de înţelegeri, de tratate, de valori, de cuvânt şi bun simţ, de onoare, demnitate. Nesiguranţa se accentuează zi de zi, într-un ritm accelerat, iar binele se poate metamorfoza oricând în rău.

Lucrurile încep să devină foarte serioase, pe măsură ce temerile privind existenţa viitoare a instituţiilor fundamentale ale spaţiului euro-atlantic sunt alimentate nu doar de presupuneri, ci de fapte concrete, toate în linia care duce, cu voia deplină a lui Trump, înspre gara unde Putin aşteaptă, liniştit şi zâmbitor, trenul victoriei sale împotriva Occidentului necreştin-ortodox, duşmănos şi agresiv.

Restructurarea ELCEN, cel mai mare producător de energie electrică şi termică din România, ar trebui să însemne o garanţie fermă pentru bucureşteni că nu vor mai ajunge vreodată în situaţia în care, înainte să înceapă iarna, să se întrebe dacă vor mai fi sau nu probleme cu vestitul agent termic.

Realizarea manualelor şcolare pentru anul şcolar 2018-2019 nu are cadru legal. Dacă transformarea Editurii Didactice şi Pedagogice în unic furnizor de manuale a fost, să zicem, reglementată, celelalte acţiuni derulate în vederea asigurării manualelor şcolare nu au cadrul legal.

„Nu avem bani, domnu’! Suntem amărâţi şi doar dacă ţinem de obiceiuri lucrurile pot merge: fata să stea acasă, să înveţe să fie femeie, şi băiatu’ să-nveţe să se descurce şi să aibă grijă de familie!“. Dacă aş avea un bănuţ pentru fiecare dată când am auzit asta, aş fi destul de bogat. De cele mai multe ori vedeam că ceea ce ei defineau ca fiind sărăcie era cu mult peste ceea ce aveau ai mei acasă atunci când eram copil.

acum 2 zile · comentarii (16)

Înainte de a aplauda pe la diferitele sindrofii organizate de instutuţiile statului cu ocazia Centenarului, ar trebui să ne uităm mai atent la ceea ce este evident că am „câştigat“ în ultimii 100 de ani: am rămas în topul ruşinii europene când vine vorba de lucruri elementare care definesc o societate civilizată.

acum 2 zile · comentarii (59)

Nu e prima dată în care judecătorii CCR se consideră deasupra legilor şi Constituţiei. De curând, o instanţă de judecată a decis, definitiv, că Valer Dorneanu, preşedintele CCR, a încălcat legea când a decis ca opiniile separate ale unor judecători să nu fie publicate pe site-ul instituţiei. Acum recidivează şi nu respectă nici legea de organizare a CCR.

acum 2 zile · comentarii (13)

Cea mai mare extravaganţă înainte de 1989 era să merg la Constanţa. Drumul către mare era magic: ne dădeam jos din tren, ne cazam la rude, norocoşii de noi, şi ne repezeam pe faleză, la Cazinou. Nu ca să intrăm în el, ci ca să stăm afară şi să ne uităm admirativ-prosteşte la cât e de frumos. Aşa se făceau selfie-urile pe vremea aia. În 1993, am emigrat pentru prima dată, la Constanţa.

acum 2 luni · comentarii (26)