Păcatele lui Mircea Albulescu - maestru pe scenă, sursă a Securităţii cu nume conspirativ „Manole“: îşi făcea să râdă „victimele“ pentru a le trage de limbă
0
Marele actor Mircea Albulescu, care a murit vineri dimineaţa la vârsta de 81 de ani, a fost obligat să semneze angajament cu fosta Securitate, având numele conspirativ „Manole“.
Fosta Securitate nu a iertat pe nimeni. Şi-a luat colaboratori din toate mediile politice, sociale, dar şi de pe marea scenă. În angrenajul diabolic a fost obligat să intre şi Mircea Albulescu, care a primit numele conspirativ „Manole“. Informaţia a fost făcută publică de Evenimentul Zilei, într-o ediţie din anul 2012.
În 1988, Direcţia a III-a Contrainformaţii a Securităţii a solicitat Partidului Comunist Român (PCR) aprobarea de a-l folosi pe actor în calitate de sursă. Ofiţerii i-au atribuit lui Albulescu numele conspirativ "Manole".
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a descoperit în dosarul "Manole" o notă-raport realizată de un ofiţer în urma unei discuţii cu actorul.
Era vorba de o conferinţă la Biblioteca Americană, ţinută de un regizor de teatru român. „Când s-au pus întrebări, s-a ridicat un tânăr care a încercat să facă o declaraţie citită, profund ostilă regimului nostru socialist, în care încerca să arate lipsa de drepturi şi inexistenţa libertăţii de cuvânt în ţara noastră. «Manole» ne-a comunicat impresia sa că acel cuvânt început de individ ar fi fost de inspiraţie străină, «ţările comuniste» şi nu «ţările socialiste», cum se obişnuieşte în limbajul curent de la noi", a consemnat omul Securităţii.
Directorul bibliotecii a încercat să-l domolească pe tânăr, cerându-i să pună întrebarea. „Ce fac americanii pentru eliminarea acestei stări de lucruri din România?“, a venit întrebarea. Pentru că, după acest incident atmosfera era încordată, «Manole» s-a ridicat şi a spus cine este şi a pus o întrebare în legătură cu o metodă statistică de stabilire a valorii unei lucrări literare prin succesul la public al acesteia. „Sursa s-a folosit de prilej pentru a-i face pe ceilalţi să râdă şi, în felul acesta, atmosfera s-a destins“, nota ofiţerul.
De ce semnau românii angajamente de colaborare cu Securitatea?
Care erau mizele acceptului de colaborare secretă cu Securitatea. Ele sunt descrise de lt. col Constantin Hulubaş în articolul „Ce motive a avut informatorul să accepte colaborarea?“, publicat în Revista Securitate din anul 1976.
În situaţia informatorilor recrutaţi pe baza sentimentelor patriotice şi a convingerilor politico-ideologice, principalele interese personae ce i-au determinat să accepte o colaborare au fost:
- plăcerea (pasiunea) caracteristică a unor categorii de persoane de a se antrena în astfel de sarcini
- evitarea consecinţelor unor fapte prin care au încălcat anumite norme morale de conduită socială
- evitarea compromiterii la locul de muncă, în familie sua în societate
- primirea unui sprijin în vederea rezolvării unor probleme personale sau pentru a obţine avantaje de orice natură
- pentru simpla convingere că are pe cineva care l-ar putea ajuta în caz de necesitate
din teama că refuzul de a lucra cu organele de Securitate l-ar putea pune în situaţia să suporte consecine pentru anumite fapte din trecut pentru care se consideră vinovat
- din dorinţa sinceră de reabilitare a unui trecut politic dubios
Angajamentul este una dintre piesele ce compus dosarul personal al informatorului. Informatorul semna un angajament scris prin care se obliga să furnieze informaţii corecte şi să păstree secretul colaborării. La final se menţiona şi numele de cod.
Retribuirea nu se făcea lunar, printr-o sumă fixă, ci se acordau periodic sume de bani sau cadouri. Mai existau şi alte modalităţi de recompensă: acordarea de vize, de burse de studiu, facilitarea obţinerii unei locuinţe, avansare profesională.
Mircea Albulescu a murit. O viaţă pe scenă
Numele: Iorgu Constantin Albulescu În viaţa de zi cu zi este Mircea Albulescu - numele ales de mama sa.
Data şi locul naşterii: 4 octombrie 1934, Bucureşti
Studiile şi cariera: A absolvit Şcoala Medie de Arhitectură în 1952 şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956.
-A jucat în numeroase spectacole de teatru, printre care: „Danton“ (1974), în regia lui Horea Popescu, „O scrisoare pierdută“ (1999), în regia lui Alexandru Tocilescu, „Anna Karenina“ (2003), în regia lui Alice Barb, „Livada de vişini“ (2010), în regia lui Felix Alexa.
-A interpretat roluri în filme precum „Dacii“ (1967),„Mihai Viteazul“ (1971), „Nea Mărin Miliardar“ (1979) şi „Noi, cei din linia întâi“ (1986), toate regizate de Sergiu Nicolaescu; „Cel mai iubit dintre pământeni“ (1993) de Şerban Marinescu şi „Tinereţe fără bătrâneţe“ (2006) de Francis Ford Coppola.
-Este autor de versuri şi proză scurtă, membru al Uniunii Ziariştilor şi doctor în arte. În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea de Teatru şi Film din Bucureşti.
Pe aceeaşi temă:
Mircea Albulescu a murit. Actorul avea 81 de ani
Se încarcă comentariile...
