„Osânda cărţilor“: piesa de teatru scrisă de un preot care vorbeşte despre rezistenţa prin cultură în faţa bolşevismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preotul Bogdan Teleanu, de la Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti, derulează mai multe proiecte cultural-educative pentru copii şi adulţi. Ultimul dintre ele este piesa de teatru „Osânda cărţilor“.

Bogdan Teleanu, de 42 de ani, este preot la Biserica Sfântul Pantelimon de la începutul anului 2008. Pe lângă misiunea iniţială, aceea de a-l aduce pe Dumnezeu aproape de credincioşi, el a derulat mai multe proiecte culturale pentru comunitate. „Mi-am rezervat timp şi pentru copiii din parohie, să mă întâlnesc, să-i învăţ despre credinţa în Dumnezeu cât mai pe înţelesul lor.

 M-am gândit că cel mai important este să cunoască istoria comunităţii din care fac ei parte şi am început să cercetez istoria parohiei şi aşa am descoperit poveşti frumoase ale preoţilor pe care le-am transpus în piese de teatru. Ulterior, am apelat la actori profesionişti“, mărturiseşte preotul.

Imagine indisponibilă

Aşa a apărut şi piesa „Osânda cărţilor“, spectacol de teatru cu care a fost în turneu în mai multe locuri din ţară. „Cercetarea a început în urmă cu câţiva ani, însă textul la scenariu l-am început după ce am fost la Mănăstirea Dervent din Dobrogea, unde s-a vorbit despre preoţii care s-au opus regimului comunist. Regizorul piesei este actriţa Simona Pandele, actor freelancer, care a jucat în filmul lui Nicolae Mărgineanu care s-a numit «Binecuvântată fii închisoare»“. 

    

Piesa „Osânda cărţilor“ a fost jucată prima dată la parohia din Bucureşti, apoi la Zărneşti - Braşov, Filipeştii de Târg - Prahova, Constanţa şi, în curând, în faţa elevilor de la două licee din Bucureşti: „Mihai Viteazul“ şi „Gheorghe Lazăr“, pe 12, respectiv 13 iunie. Intrarea este gratuită. Costumele şi decorul sunt realizate cu ajutorul comunităţii. Recent, proiectul se bucură de parteneriatul cu ARCUB Bucureşti.

Imagine indisponibilă

Piesa de teatru vorbeşte despre rezistenţa culturală a românilor în timpuri grele. Subiectul se învârte în jurul unei familii de români credincioşi, ai cărei membri au cunoscut războiul, s-au bucurat de Marea Unire, dar au suferit şi în închisorile comuniste. Cu toate acestea, nu şi-au pierdut speranţa într-un viitor în care cărţile pot sta la loc de cinste în casa fiecărui român, iar biserica va avea porţile deschise pentru toată lumea. 

Mişcarea de rezistenţă anticomunistă în parohia Sfântul Pantelimon 

De altfel, istoria Bisericii Sfântul Pantelimon a fost o oază de libertate şi în perioada regimului comunist. Cercetând în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, preotul Bogdan Teleanu a constatat că nu doar la Mănăstirea Antim au existat mişcări de rezistenţă culturală în perioada comunistă, cum a fost Rugul Aprins, ci şi la alte parohii din Bucureşti. „La noi a fost «Mişcarea Ateneului Sfântului Pantelimon», care s-a vrut a fi o mişcare de rezistenţă culturală. Proiectul cuprindea piese de teatru, dar şi întâlniri culturale şi duhovniceşti cu tinerii. Mişcarea avea în centru Acatistul Sfântului Pantelimon. A fost ultima formă de rezistenţă în faţa unei dictaturi“. 

Imagine indisponibilă

Legătura între Rugul Aprins şi Acatistul Sfântului Pantelimon a făcut-o, probabil, teologul Ioan Gh. Savin, una dintre cele mai luminoase figuri ale comunităţii, care a luptat pe frontul de la Mărăşeşti. Gh. Savin era profesor de mistică şi, cu siguranţă s-a întâlnit cu părintele Daniil Sandu Tudor la Chişinău şi a asistat la cursurile sale.

Cariera sa s-a intersectat cu cea a lui Octavian Goga, Gala Galaction sau Nicolae Iorga.  De altfel, el a fost prieten bun şi cu Alexandrina Cantacuzino, care a fost şi iniţiatoarea proiectului ridicării mausoleului de la Mărăşeşti. Într-un document aflat în arhiva CNSAS, spune părintele, „marele apologet Ioan Gh. Savin discuta pe tren cu doamna Alexandria Cantacuzino despre mersul celui de-al Doilea Război Mondial şi pericolul iminent reprezentat de propagarea bolşevismului. Doamna Cantacuzino era de fapt nora lui Gheorghe Cantacuzino zis «Nababul» şi, respectiv, preşedintele Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România, care a avut iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti, precum şi în strângerea fondurilor şi în realizarea efectivă a acestui proiect dedicat mormintelor marilor conducători de oaste care au dus la victoria finală din 1918“. 

Imagine indisponibilă
Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite