Omul şcolit în România comunistă care ar putea deveni viitorul preşedinte al Madagascarului: „Dumneavoastră, românii, mi-aţi mers la inimă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Richard
Razafy Rakotofiringa Arhivă personală
Richard Razafy Rakotofiringa Arhivă personală

La 7 noiembrie, cetăţii din Madagascar votează pentru viitorul preşedinte, având de ales dintre cei 36 de candidaţi, printre care se numără foşti preşedinţi, foşti prim-miniştri sau foşti miniştri. La cea mai înaltă funcţie în stat aspiră şi Richard Razafy Rakotofiringa, un candidat profund legat de România care a urmat în tinereţe cursurile Şcolii Militare de Aviaţie de la Boboc.

Cu un buget simbolic, la care au adus contribuţii foşti colegi aviatori români, dar cu o educaţie militară primită în tinereţe, când urmat cursurile şcolii de aviaţie de la Boboc, Richard Razafy Rakotofiringa (60 de ani), a intrat în lupta politică.

Candidat la preşedinţia ţării din partea partidului Solidaritatea Tinerilor pentru Viitorul Madagascarului, Rakotofiringa spune că lupta este grea, având contracandidaţi despre care spune că au beneficiat de bugete de campanie electorală de 186 milioane dolari. El şi-a pus la bătaie banii proprii. În plus, o mică parte din fonduri au provenit de la foşti colegi din România cărora, spune el, le va rămâne veşnic recunoscător.

Spune că a ales să candideze pentru că-l doare nedreptatea. „Madagascar este o ţară bogată, acest lucru nu se discută. Numai că foştii conducători nu au putut sau nu au vrut să facă ce trebuia pentru ieşirea ţării din sărăcie. Acest lucru trebuie schimbat imediat. Spune că, în cazul în care va fi ales, va folosi, în interesul ţării sale, enorma resursă de petrol şi gaze care există în Marea de Vest a Madagascarului. În prezent, spune Rakotofiringa, o parte din bogăţia ţării sale este în mâinile francezilor.

Malgaşul şcolit în România a ales să meargă, împreună cu echipa sa, din care fac parte oameni ai bisericii şi studenţi, în cele mai îndepărtate triburi şi să le vorbească oamenilor despre schimbarea care trebuie să aibă loc în Madagascar. Totodată, a transmis mesaje la televiziunea naţională.

Are mari speranţe în rezultatul acestor alegeri. „Avem, la ora actuală, o statistică. Ea spune că sunt între 1.100.000 şi 1.500.000 de votanţi care mă vor alege pe mine. În cazul în care un număr maxim de cinci milioane merg la urnă, asta înseamnă un procent de 22% până la 30% pentru noi. Un astfel de rezultat ne va asigura locul nostru în cel de-al doilea tur“, spune el.

Richard Razafy Rakotofiringa

„Vreau să colaborez cu Armata Română“

În cazul în care va fi ales preşedinte, spune că va instaura disciplina în primul rând. Apoi, gândurile sale se îndreaptă spre România, ţara unde, spune el, s-a format ca om: „Vreau să colaborez cu Armata Română şi cu tehnicienii români pentru îndeplinirea obiectivului meu: dezvoltarea Madagascarului. Vreau să mă întorc în România ca preşedinte al Madagascarului. Vreau să ieşim din sărăcie, să fim ca oamenii din Europa, America sau Asia“. Puţinele sondaje de piaţă, semi-oficiale, făcute înainte de alegeri îi dau şanse mici lui Richard Razafy Rakotofiringa.

La urne sunt aşteptaţi cei aproximativ 10 milioane de alegători. Vârsta minimă de vot este 18 ani. Este ales candidatul care obţine mai mult de jumătate din numărul voturilor. În cazul în care nu obţine nimeni acest rezultat, primii doi clasaţi merg în turul al doilea. Spune că nu a fost o campanie electorală corectă, vorbind de contracandidaţi care au cumpărat poporul să vină la mitinguri, care au plătit deplasarea lor la întruniri, dar şi hrană şi bani.

Şi Uniunea Europeană este interesată de corectitudinea alegerilor din ţara locuită de malgaşi. Europarlamentarul Cristian Preda va fi prezent în Madagascar în această perioadă pentru a urmări corectitudinea alegerilor. Vineri dimineaţă va avea loc o conferinţă de presă în numele misiunii UE.

Richard Razafy Rakotofiringa a urmat Şcoala de aviaţie de la Boboc în perioada 1979 – 1983. Micul african, care avea o înălţime de doar 1,60 metri, cu ten şi ochi măslinii, şi cu ciuf mare, a fost o adevărată apariţie printre colegii săi. Dar Richard, poreclit „Rică Balaur“ a reuşit să se facă iubit cu inteligenţa, bunătatea şi seninătatea sa. Şi acum, după patru decenii, păstrează legătura pe Facebook şi deapănă împreună amintiri. „Dumneavoastră, românii, mi-aţi mers la inimă, pentru că nu vă uitaţi la noi cu privire de colonizatori. Sunteţi, într-adevăr, oameni buni, iar eu pe Facebook nu am decât prieteni români. Avem un grup pe Facebook, numit «Boboc 1983». Este vorba de o prietenie care nu cunoaşte nici graniţă de spaţiu, nici de timp“, spune el. 

După terminarea şcolii, pe care a absolvit-o în anul 1983, s-a întors în ţara natală, ros de dor. În Madagascar, a putut să îşi folosească cunoştinţele dobândite şa şcoala de aviaţie, zburând cu mai multe tipuri de avioane, printre care Piper Aztec 23, Douglas DC3, Boeing 737, Boeing 747, Yak 40. 

După ce vârsta nu i-a mai permis să zboare, a decis că trebuie să-şi urmeze al doilea vis din copilărie: acela de a fi conducător. Bazele, spune el, le-a primit la şcoala de aviaţie. „Simt o mare tristeţe când îmi dau seama cât de greu se trăieşte la noi şi nu ca în România, de exemplu. Vreau să fac ceva şi la şcoala din România am învăţat cum se conduce un avion şi o ţară. Şi m-am decis că trebuie să încerc“, mărturiseşte el.

Radu Mazăre a fugit în Madagascar pentru că este „ţinta statului paralel“

În Madagascar trăieşte şi fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre. Acesta a fugit din ţară în decembrie 2017, părăsind România cu cursă aeriană care a avut destinaţia Paris. Fostul primar al Constanţei, aflat sub control judiciar, nu s-a prezentat, în 30 decembrie, pentru a semna în graficul de prezenţă. El a transmis Poliţiei că a plecat în Madagascar, unde cere azil politic. Într-o scrisoare transmisă prin avocaţii săi, Radu Mazăre îşi motivează plecarea prin faptul că ar fi ţinta statului paralel şi că n-ar beneficia în ţară de o justiţie independentă, motiv pentru care cere azil politic în Madagascar. Mazăre susţine că va reveni doar când va exista o justiţie reală.

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite