O călătorie în jurul lumii cu „Bucureşti“. Marinarii au participat la mitingul lui Fidel Castro, au băut bere din borcane şi au plătit fetele cu ţigări americane
0
AVENTURĂ Cargoul „Bucureşti“ a intrat în istoria marinei cu o cursă de 134 de zile începută şi încheiată în 1963, considerată primul voiaj în jurul Pământului efectuat de o navă românească.
Anul1963 rămâne consemnat în istoria marinei ca momentul în care o navă românească a făcut prima călătorie în jurul Pământului. Performanţa a fost realizată de cargoul „Bucureşti“, cu 37 de marinari la bord, sub comanda căpitanului de cursă lungă Liviu Neguţ.
Nicolae Romulus Moise, acum la vârsta de 81 de ani, a fost ofiţer 2 pe navă. După cinci decenii, el îşi aminteşte cu emoţie de acel voiaj. Absolvent al Şcolii Superioare de Marină din Constanţa, a mai navigat în cariera sa cu navele „Ardeal“ şi „Mangalia“.
Cargoul „Bucureşti“ era, la acea vreme, una dintre navele cel mai bine echipate, cu aparatură modernă, din marina noastră comercială. Navele „Dobrogea“ şi „Bucureşti“ au fost construite în Iugoslavia, în 1962. Ulterior, au intrat în proprietatea României în urma unor schimburi
comerciale.
„Pregăteşte hărţile! Facem înconjurul lumii“
„Ajunşi acasă dintr-un voiaj la Alexandria, în Egipt, în vara anului 1963, comandantul mi-a zis sec: «Pregăteşte hărţile, că pornim să facem înconjurul lumii!». Cu o zi înainte de plecare, comandantul navei, Gheorghe Balaban, a fost debarcat, fiind numit director al flotei, iar locul lui a fost luat de căpitanul de cursă lungă Liviu Neguţ“, îşi aminteşte fostul lup de mare Nicolae Moise.
Cargoul a fost încărcat cu tractoare şi cu instalaţiile necesare pentru ridicarea unei fabrici de ciment la Santiago de Cuba şi, în dimineaţa zilei de 11 august 1963, a ridicat ancora. Nava s-a îndreptat spre Gibraltar, acolo unde au primit şi hărţile de navigaţie, pe care nu le aveau la bord, necesare pentru a străbate oceanele Atlantic şi Pacific. Pe lângă instrumentele necesare navigaţiei, tinerii marinari şi-au umplut buzunarele cu mici cadouri pregătite pentru escapadele din viitoarele porturi de escală: rujuri, parfumuri, dar şi nelipsitele ţigări americane.
La mitingul lui Fidel Castro
Prima oprire au făcut-o la Santiago de Cuba, unde au stat trei zile. Acolo au descărcat echipamentele destinate ridicării fabricii de ciment, după care au luat-o „cap compas“ către Havana. În capitala Cubei au fost primiţi cu mare fast, de însuşi ministrul Comerţului şi de ambasadorul României, la acea vreme, în Cuba. „Ţin mine că am participat din întâmplare şi la un miting al lui Fidel Castro. Am ascultat ce spunea şi mi s-a făcut pielea găină. Avea un discurs foarte convingător şi aşa mi-am explicat larga lui susţinere populară“, povesteşte fostul marinar.
Apoi, tinerii marinari de pe „Bucureşti“ au luat calea barurilor de pe valea portului.
„Ne aşteptau fetele cu gablonţurile din Gibraltar şi apoi a început distracţia. Plata
la rendez-vous-uri se făcea mai ales cu ţigări americane“, râde el la aducerile-aminte din tinereţe.
Următoarea escală a fost la Boquerón, în golful Guantanamo, unde au încărcat 5.000 de tone de zahăr, pe care urmau să-l descarce în China.
Nava Bucureşti a scris istorie FOTO Arhivă Constantin Cumpănă
BERE BĂUTĂ DIN BORCANE
În portul Boquerón, serbarea a fost condimentată cu multă muzică, banane coapte şi cu bere pe care au băut-o din borcane, atât erau de sărace gazdele. S-au distrat şi acolo „pe viaţă şi pe moarte“, povesteşte fostul marinar. Au stat patru zile, după care au plecat spre portul Cienfuegos, unde au încărcat alte 5.000 de tone de zahăr. N-a existat escală în porturile cubaneze în care să nu fi fost trataţi extraordinar de bine de oficialităţile locale. De multe ori, au fost întâmpinaţi la sosire de formaţii de muzicanţi.
Românii au ajuns să viziteze chiar şi „Playa Giron“ (Plaja Porcilor), celebrul loc în care trupele de asalt ale Statelor Unite au debarcat pe ascuns în 1961 în tentativa de răsturnare a regimului comunist cubanez.
BOTEZAŢI DE NEPTUN
După Cuba, ţinta navei „Bucureşti“ a fost China, acolo unde trebuia să descarce cele 10.000 de tone de zahăr provenite de pe plantaţiile de trestie de zahăr din ţara lui Fidel Castro. La trecerea prin Canalul Panama, care leagă oceanele Atlantic şi Pacific, comanda navei a fost preluată de către militari americani care au condus-o până la ieşire. Zona este foarte importantă pentru traficul maritim internaţional şi faptul că nava a fost comandată de un căpitan american este parte a unui protocol maritim convenit special pentru evitarea accidentelor care ar putea bloca canalul şi provoca pagube financiare uriaşe. Traseul cargoului a continuat cu traversada Oceanului Pacific către Arhipelagul Hawaii – Honolu şi, mai departe, spre Japonia.
CUM AU PIERDUT O ZI DIN VIAŢĂ
„Neptun, Zeul Mărilor, ne-a botezat, conform tradiţiei, la meridianul de 180 de grade. A fost prima navă românească ajunsă acolo. Până la meridianul 180 de grade am tot dat ceasul înainte cu câte o oră şi, acolo, în final, am pierdut o zi“, îşi aminteşte fostul navigator care a înconjurat lumea pe mare.
Ajunşi în China, au descărcat zahărul şi au încărcat diverse produse specifice: de la stilouri şi jucării, până la diverse mărfuri care abundau, ca şi azi, în pieţele din România. Marinarii, la rândul lor, s-au lăsat „furaţi“ la cumpărăturile de suvenire din Shanghai de lucrările de artizanat şi mici obiecte din fildeş, jad şi santal. În drumul spre ţară au mai făcut o escală la Singapore, unde şi-au completat colecţia de „amintiri“ cu preţioasele carpete tradiţionale.
La data de 22 decembrie 1963, echipajul a ajuns acasă, în Portul Constanţa. Nava parcursese 27.600 de mile, cu o viteză medie de 12 noduri pe oră, iar călătoria a durat, în total, 134 de zile.
Pe dană, îi aştepta orchestra cu „surle, trâmbiţe şi tobe“, dar şi autorităţile portuare: Nicolae Zeicu, directorul portului, Gheorghe Balaban, directorul flotei, şi Vasile Vâlcu, primul secretar al judeţului.
O viaţă pe mare
După acest voiaj de pomină, Nicolae Romulus Moise a obţinut brevetul de secund şi a mai navigat pe navele „Sulina“ şi „Târgu Mureş“. Apoi, a devenit comandant, făcând voiaje cu navele „Braşov“ şi „Cugir“.
La începutul anilor ’70, Moise a devenit director al flotei Navrom Constanţa, funcţie preluată de la Gheorghe Balaban şi ocupată până în 1980. În primele zile după Revoluţia din 1989, la înfiinţarea Universităţii de Marină, conf. univ. dr. Nicolae Romulus Moise a fost ales primul decan al Facultăţii de Navigaţie.
Cargoul „Bucureşti“, de 12.500 tone deadweight, a avut soarta multor nave din fosta flotă a României. Prima navă care a făcut înconjurul lumii a sfârşit la fier vechi, la Aliaga, în Turcia, în septembrie 1990.
Nava-şcoală „Mircea“ se pregăteşte de înconjurul lumii
Şi bricul „Mircea“ se pregăteşte să facă înconjurul lumii. În ultimul voiaj de instrucţie al navei-şcoală, care a avut loc în vara anului 2015, Gabriel Moise, comandantul bricului, a dezvăluit faptul că iniţiază un proiect major. „Toate navele şcoală, majoritatea velierelor din lume, au în palmares un înconjur al lumii şi consider că şi nava-şcoală «Mircea» ar trebui să-l facă“, a declarat comandantul. „Trebuie să stabilim un itinerariu de marş ce se va întinde pe cel puţin şapte luni şi pe maximum 12 luni“, a adăugat Gabriel Moise. „Mircea“ face anual un marş de instrucţie având la bord studenţi români şi străini.
Vă mai recomandăm:
FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“
Se încarcă comentariile...
