Nicolae Iorga, despre Dunărea îngheţată. Descrierea poetică făcută de marele istoric, impresionat de tabloul maiestuos

Nicolae Iorga, despre Dunărea îngheţată. Descrierea poetică făcută de marele istoric, impresionat de tabloul maiestuos

Dunărea îngheţată FOTO Colecţie Nicolae Ariton

O descriere artistică a Dunării îngheţate ne-o oferă istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea pe care a intitulat-o „România cum era până la 1918. Moldova şi Dobrogea“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nicolae Iorga descrie iernile de altădată din Dobrogea în cartea „România cum era până la 1918. Moldova şi Dobrogea“. Vă redăm un fragment din cartea scrisă de marele istoric: 
 
„Un drum pe Dunărea îngheţată nu e o întâmplare de toate zilele, şi cine l-a făcut odată îl ţine minte multă vreme, pentru noutatea lui deosebită, pentru frumuseţea lui mare, pentru oarecare neplăceri şi primejdii legate de dânsul.
 
La mal, nu mai păzeşte santinela, căci nici n-ar avea de ce s-o facă. Dunărea e moartă, şi corăbiile au fugit spre ape, veşnic slobode, sau hibernează înţepenite, jalnice în iernatecul lor din docuri, unde se îndeasă unele în altele boturile negre nemişcate, lungile catarge prin funiile cărora cântă crivăţul de iarnă grea, nemiloasă. 

Ici şi colo, se mai vede câte un chip rătăcind leneş pe puntea îngheţată, ori câinii păzitori latră furios către cel mai mic zgomot şi cea mai mică tresărire în aceste mari întinderi albe, mute şi moarte. O uşoară pogorâre şi eşti într-o Dunăre tot aşa de împietrită ca şi ţărmul.
 
Prin această alunecare a saniei, ai ajuns pe o apă care nu poate înghiţi în adâncurile ei de 10 – 20 de meri ci te sprijină răbdătoare pe ţestul ei de gheaţă sigură.
 
Deocamdată, caii înaintează greu, zguduindu-ne. Căci supt catifeaua de blândă zăpadă paşnică nu e o platoşă de luciu rece. Ci lupta însăşi a valurilor, care într-o clipă de hotărâtoare biruinţă a gerului, au rămas pe loc, e întrupată în această faţă zgrenţuroasă, aspră, ţepoasă. 
 
Se cunoaşte fiecare asalt înţelenit, fiecare avânt împietrit, se înţelege porunca de oprire dată fulgerător miilor de duşmani, mânaţi de vânt, cari se încleştau în ciocniri, cari se înşelau prin lunecări şi se întreceau în fugă.
 
Sunt acolo lespezi late ca acelea de la monumentele din vechile noastre cimitire, pietre strâmbe cum se văd în locurile de îngropare ale turcilor şi evreilor, sfărâmături ca de pe urma unui cutremur. Pare că s-a prăvălit asupra unor uriaşe palate de alabastru străveziu urgia unui mare cutremur, care a dislocat şi vârlit la pământ toate, aşternând, răzâmând, fărâmând pietrele.
 
Până la margenea zării, care se pierde în neguri, se întinde această risipire a palatelor ce n-au fost niciodată şi ale căror năruituri sunt creştete de valuri, ce se vor face valuri iarăşi. 
 
Bordeie de pescari părăsite, luntri strânse între păreţii de gheaţă – atâta se vede în această mare pustietate albă, pe care se plimbă vântul aspru, jucându-se măiestru cu zăpada, din care face cornuri rotunzite, feţe uşor scrijelate, mici gheţare brăzdate, sfârtecături ca ale stalactitelor şi stalagmitelor din peşteri, horbote de tot subţiri, lucrate de-a minunea, pe care le va nimici o singură dezmierdare a bunului vânt cald ce are să vie. 

O singură dată avem pe cine întreba în această vijelioasă şi aspră pustietate, care aminteşte străbunele vremuri barbare, când luptătorii înfăşuraţi în blănuri, călări pe suferitorii cai de stepă, alergau lacomi de la sărăcia lor de-acasă către bogăţia împărăteştilor ţări din răsărit“. 
 
În anul 1880, Dunărea a rămas îngheţată până la sfârşitul lunii martie. Un alt an foarte greu pentru oamenii din Delta Dunării a fost 1863, când fluviul a îngheţat în primele zile ale lui decembrie şi a rămas aşa până spre sfârşitul lui februarie. În 1912, Dunărea a fost îngheţată timp de 40 de zile. 
 
Ecologiştii spun că Dunărea nu mai îngheaţă complet din cauza fenomenului de încălzire globală. În trecut, în urmă cu aproximativ un secol, îngheţul apelor fluviului era un fenomen obişnuit. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările