Moartea doamnei Popa. Cum sfârşeşti în România lent sub ochii doctorilor de la Urgenţă: „Mama cădea de pe scaun, o mai susţineam eu de umeri“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ilie Popa (şoţul) şi Constantin Popa (fiul) acuză medicii de malpraxis  FOTO: Călin Gavrilaş
Ilie Popa (şoţul) şi Constantin Popa (fiul) acuză medicii de malpraxis  FOTO: Călin Gavrilaş

Cazul femeii de 70 ani care a murit după 16 ore de stat la Urgenţa Spitalului Clinic Judeţean Constanţa este simptomatic pentru sistemul de sănătate din România.

Unitatea de Primiri Urgenţe din spitalele româneşti reprezintă, de fapt, o pâlnie a tuturor cazurilor care au nevoie de medic (uneori pentru un simplu consult), în loc să fie o piramidă în vârful căruia ajung cazurile cu adevărat grave.

La ora 7.30, în dimineaţa de sâmbătă, 1 februarie, Viorica Popa a fost adusă cu ambulanţa la Urgenţă. Femeia era cardiacă şi respira greu de 3 zile. A fost încadrată ca pacient de Cod Verde, însemnând „Urgent“. 

Soţul ei a stat în sala de aşteptare, iar la ora 12 a cerut să o vadă, în saloanele UPU. „Începuse să transpire, avea mâinile reci. Nu avea nici un diagnostic pus. A stat pe un scaun cu rotile de la ora 8.00, apoi pe o targă, cu alţi 4-5 pacienţi. Pe targă nu a stat prea mult deoarece erau prea mulţi pacienţi. Au mutat-o pe un scaun. Acel scaun nu putea fi rabatat“, povesteşte Ilie Popa, acum văduv.

Fiul lor a ajuns la spital seara, la ora 19. „Mama era pe un scaun mobil cu care se transportă pacienţii. Era în salonul de aşteptare, lângă medicii care completează documente. Avea ochii roşii, umflaţi, cianoză la ochi, respiraţie greoaie. Cădea de pe scaun, o mai susţineam eu de umeri. Imaginile video pot dovedi asta“, declară fiul, Constantin Popa.

Pulsul femeii scădea încontinuu, de la 12 ajunge la 10. „Am cerut unei asistente să repornească aparatul EKG, deoarece îi căzuse un senzor. A dat din umeri şi a mers mai departe. Toţi medicii au venit la final, în camera de resuscitare. Erau 9 medici acolo. Atunci au venit, până atunci nu au fost prezenţi“, spune bărbatul.


 Ambulanţă SMURD în faţa UPU Constanţa  FOTO: Călin Gavrilaş

Ambulanţă SMURD Constanţa FOTO Călin Gavrilaş

La ora 21.50, Viorica Popa a fost declarată decedată. Cauzele decesului, conform certificatului medical constatator: insuficienţă cardio-respiratorie acută, hidropneumotorax drept, pneumopatie acută, emfizem pulmonar rupt şi cardiopatie cronică.

FOTO DREAPTA Viorica Popa SURSA ProTV

Viorica Popa - femeia moartă la spitalul din Constanţa Sursa ProTV

Familia contestă încadrarea pacientei la Cod Verde, deşi starea ei era foarte gravă şi necesita intervenţie de Cod Galben, având risc de agravare rapidă – ceea ce s-a dovedit, ajungându-se chiar la Cod Roşu, de resuscitare. 

„Este o catastrofă a sistemului medical, în special a medicului care a fost de gardă, un medic stagiar. Se va muri în continuare dacă doctoriţa mai practică această meserie. Nu s-a ţinut cont de starea pacientei, s-a ţinut cont de sistemul de cunoştinţe sau pile care dau prioritate anumitor bolnavi. I-au făcut doar nişte calmante, nicidecum un tratament care să-i fie benefic. Soţia mea putea fi salvată“, crede Ilie Popa.

Spitalul arată că pacienta a fost consultată la ora 8.07 de medicul urgentist, i s-au făcut analize uzuale (EKG, sânge, radiografie) şi i s-a făcut tratament cu ser fiziologic. La ora 10 a urmat consultul de boli interne, apoi unul cardiologic la ora 11.10, fiecare medic cerând analize suplimentare. „Trebuie să facă şi un computer tomograf“, au zis doctorii la ora 12.06. Au trecut aproape 8 ore până când bolnava a intrat la CT, într-o stare vizibil degradată. „Au fost 8 solicitări de Cod Roşu pentru CT, 11 de Cod Galben şi 4 de Cod Verde în acest interval“, se justifică spitalul.


Directorul medical Bogdan Obadă (stânga) şi managerul Cătălin Grasa FOTO: C.G.

Familia victimei de la Spitalul Judeţean de Urgenta Constanta

Rezultatul CT vine după o oră, la ora 20.30. Pacienta este reevaluată de medicul urgentist, tomograful arătând un hidropneumotorax. Este chemat un chirurg. Se face ora 21.50 când bolnava cedează, după 15 ore de aşteptare. Face stop cardio-respirator, resuscitarea nu dă rezultat. Un om moare, înconjurat tardiv de medici.

„Totul s-a întâmplat dintr-odată“, este opinia dr. Cătălin Grasa, managerul spitalului. „Pacienta era stabilă, dar s-a întâmplat ceva şi aşteptăm necropsia, să vedem ce. Nu a fost abandonată, cum s-a vehiculat. Sistemul de triaj funcţionează corect. De îmbunătăţit orice se poate îmbunătăţi, dar UPU Constanţa are experienţă, a avut 141.000 prezentări în 2019“.

Aflat constant în scandaluri de malpraxis şi condiţii mizere, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis în 2019, de Ziua Mondială a Sănătăţii (16 aprilie), fiindu-i conferit Ordinul „Meritul Sanitar“ în grad de Cavaler. Ultimul caz notoriu – de Sărbători, un militar de 35 ani a fost plimbat între spitale până a murit.

Procedura actuală după care funcţionează Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul spitalelor româneşti este total greşită – arată liderul Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor din România, Vasile Barbu. O simt pe pielea lor toţi oamenii care au trecut pe la Urgenţă măcar o dată, ca pacient sau ca însoţitor. Sistemul implementat de Raed Arafat, secretarul de stat MAI, poate fi îmbunătăţit de Ministerul Sănătăţii, care are în studiu un proiect înaintat de asociaţie pentru modificarea circuitului de la UPU.

„Procedura este greşită total, aşa cum greşit este Ordinul Ministrului Sănătăţii de organizare a UPU. Semnalăm de 7 ani acest viciu grav, am avut inclusiv dezbateri cu Raed Arafat, el insistă să nu se modifice. Este o organizare atât de proastă de mor oamenii pe capete. Acest ordin de funcţionare a UPU este criminal“, consideră Vasile Barbu.

Lanţul de greşeli pleacă din cabinetul medicilor de familie, care sunt disponibili doar 25 ore pe săptămână şi fac programări de pe o săptămână pe alta, în caz fericit. Oamenii se lasă păgubaşi şi ajung la Urgenţă pentru chestiuni care ar putea fi rezolvate în timp foarte scurt. Dată fiind mobilitatea populaţiei, soluţia ar fi un centru de permanenţă care să existe pe lângă Urgenţă, unde să lucreze medici de familie cu competenţe în urgenţe. Aceştia ar tria pacienţii, oprind cazurile uşoare şi direcţionând cazurile grave către Urgenţă, cu un bon de culoare corespunzător codului, urmând un traseu direct şi dedicat.

Barbu dă exemplu trei unităţi medicale care au un circuit eficient de preluare, consultare şi tratare a pacienţilor: UPU de la Spitalul Floreasca din Bucureşti, UPU de la Spitalul Universitar din Bucureşti şi UPU de la Spitalul Judeţean Suceava. Acestea au un sistem de pretriere a pacienţilor înainte de a fi introduşi în circuitul UPU. Cazurile cele mai puţin grave (Cod Alb care are nevoie doar de „consult“ şi Cod Albastru care este „non urgent“) - care reprezintă cele mai multe dintre prezentările la Urgenţă şi care aglomerează inutil unitatea - sunt preluate separat, eliberând astfel circuitul pentru cazurile cu adevărat grave. Aici ţine şi de priceperea medicilor în a recunoaşte simptomele unor boli care sunt grave şi au semne aparent banale: dureri în piept, în ceafă sau balonări.  

Pe aceeaşi temă:

Filmul celor 16 ore de agonie ale femeii care a murit cu zile la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa. Versiunea fiului pacientei versus explicaţiile medicilor

Lanţul de greşeli catastrofale din sistemul sănătăţii de urgenţă în România. „Este o organizare atât de proastă, de mor oamenii pe capete“

Cazurile de groază din urgenţa Spitalului Judeţean Constanţa: „Dacă şeful de secţie te tratează iniţial, niciun alt medic nu vrea să te preia ulterior“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite