Minorităţile Dobrogei îşi serbează limba maternă, vorbind despre „admirabila armonie“ în care trăiesc cu românii
0
Ziua Limbii Materne, serbată pe plan internaţional la 21 februarie, este marcată şi în Dobrogea, spaţiul geografic unde trăieşte cea mai complexă populaţie a României, formată din români şi minorităţi.
Cea mai frumoasă şi elocventă celebrare este chiar faptul că pe aceste
meleaguri, fiecare poate vorbi în limba sa maternă fără teama de a fi
izolat şi pus la zid. Asociaţia pentru Resurse Culturale, înfiinţată de un fost jurnalist, a reunit cu această ocazie interlocutori ai diferitor minorităţi etnice din Dobrogea. Mădălin Roşioru, publicist la Revista Tomis şi Adevărul Constanţa, explică de ce a avut această iniţiativă.
„Cultivarea limbii materne este o chestiune de ecologie culturală. Dacă ne preocupă salvarea biodiversităţii, a speciilor periclitate, nu văd de ce nu ne-ar preocupa la fel de mult păstrarea limbilor naturale pe cale de dispariţie. O astfel de iniţiativă este cu atât mai firească într-un spaţiu multicultural cum e Dobrogea, în care armonia interculturală e la ea acasă. Asociaţia pentru Resurse Culturale şi-a asumat, prin statut, reflectarea diversităţii culturale locale şi încurajarea dialogului intercultural. Nu am făcut decât să preluăm din mers una dintre direcţiile Revistei Tomis, desfiinţate în 2010 instituţional, dar nu şi în spirit: unele dintre misiunile sale i-au supravieţuit, graţie iniţiativelor particulare ale foştilor redactori sau colaboratori. Ne-am bucurat enorm să găsim la etniile locale o disponibilitate instantanee pentru susţinerea Zilei Limbii Materne, declarate de UNESCO în 1999 şi celebrată fără întrerupere începând cu anul 2000, pe 21 februarie. Apreciem şi sprijinul domnului subprefect Aidun Curtmola. Interviurile prezentate oferă o imagine parţială a situaţiei interesului pentru păstrarea limbilor naturale vorbite în spaţiul dobrogean“, a declarat pentru Adevărul preşedintele Asociaţiei pentru Resurse Culturale, Mădălin Roşioru.
Aidun Curtmola, subprefect al judeţului Constanţa, reprezentantul Departamentului guvernamental pentru Relaţii Interetnice: „Suntem privilegiaţi“
Dobrogea e un spaţiu privilegiat, exemplar, cel mai relevant model de armonie etnică produs de istorie, şi este de datoria noastră să-l promovăm, să-l transmitem mai departe. E extraordinar că pe o suprafaţă restrânsă, peninsula constănţeană, există, nu departe una de alta, o geamie, o catedrală ortodoxă, una catolică, o sinagogă şi o biserică armenească. Un oraş-port favorizează diversitatea: noi o resimţim altfel, deoarece, spre deosebire de minorităţile provenite din imigraţia recentă, am crescut împreună, am mers la şcoală împreună, şi tot împreună suntem responsabili de perpetuarea acestui model de convieţuire. Aici co-există 3 mari religii (monoteiste, revelate, ale Cărţii), şi 14 minorităţi; aici există inclusiv zone în care majoritarilor nu le este necunoscută limba minoritarilor, într-o armonie desăvârşită.
Ervin Ibraim, profesor de limba turcă, secretar general al Uniunii Democrate Truce din România: „Mulţi români vor să înveţe limba turcă“
După o muncă asiduă, de peste 15 ani, am izbutit să creăm şi să întreţinem o emulație atât în rândul etnicilor noștri, cât şi în rândul altora de a ne cunoaște propriile tradiții, obiceiuri, dar şi limba turcă. Zeci de manuale, compendii, antologii în limba turcă au fost realizate în acest timp cu sprijinul financiar al Uniunii Democrate Turce din România. În Dobrogea, limba turcă literară se studiază la toate nivelurile de învăţământ. Limba tătară se predă în cadrul filialelor UDTTMR din România. Iar la Centrul de Educaţie şi Cultură al Muftiatului Cultului Musulman, situat pe str. Bogdan Voda nr. 75 din Constanţa, participă la cursurile organizate de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa un număr impresionant de doritori de cunoaştere a limbii turce, dar şi de cunoaştere a tradiţiilor noastre specifice. Vă spun în premieră ca printre cursanţii ale căror vârste pornesc de la 10 ani până la 60 ani, 30% sunt etnici români. Cred că alte cuvinte sunt de prisos.
Natalia Vîlcovan, profesor metodist de limba rusă: „Latura culturală, baza relaţiei româno-ruse“
„Născută fiind la Sankt Petersburg, rusa este prima limbă vorbită de mine, este limba mea maternă. Despre promovarea limbii şi culturii ruse, dacă privim retrospectiv, constatăm că numai latura culturală nu a suferit, nu a fost afectată nici de politică şi nici de economie: România a avut întotdeauna legături culturale strânse cu Rusia. Dobrogea constituie un exemplu relevant de convieţuire etnică şi de înţelegere armonioasă între comunitățile minoritare. Caracterul mozaicat al regiunii dobrogene nu a împiedicat integrarea minorităţilor într-o societate ce se doreşte democratică. Având în vedere existenţa comunităţii ruşilor lipoveni în spaţiul dobrogean, cultura, limba rusa, tradiţiile ar trebui să constituie una dintre priorităţi. Limba rusă se studiază însă într-un cadru restrâns, neavând continuitate, motiv pentru care dispare chiar şi în rândul comunităţii minoritare, unde păstrarea identităţii a stat întotdeauna pe primul loc...“
Eleni Guriotis, profesor de limba greacă la Comunitatea Elenă din Constanţa: „Admirabila armonie“
În Dobrogea, care este un mozaic de etnii, minorităţile etnice convieţuiesc cu majoritatea românească şi între ele într-o admirabilă armonie. Fiecare îşi păstrează limba, obiceiurile şi religia. Ar fi ideal ca acest model de convieţuire să fie imitat de locuitorii zonelor de conflict interetnic din lume!
În familie membrul vorbitor de limba greacă, ideal mama vorbeşte limba greacă cu copilul de la o vârstă fragedă. Astfel copilul ajunge să fie bilingv. Din cunoștința noastră nu există specificităţi ale limbii vorbite de etnicii greci din Dobrogea. Enumerăm câteva împrumuturi lexicale din limba neogreacă în limba română: sindrofie, protipendadă, molimă, apnee, epitrop, efor, catapultă, dascăl, agramat, anaphora, agonisi, melos.
Perfecţionarea cunoaşterii limbii greceşti se petrece apoi la cursurile de limbă greacă ale comunităţii. Limba neogreacă se preda în cadrul Comunităţii Elene Elpis din Constanţa la nivel de începători şi avansaţi, copii şi adulţi. Cursurile au loc la sediul Comunităţii, strada Aristide Karatzali nr. 16 (Teatrul Elpis – Teatrul de Păpuşi din Constanţa), lunea şi joia, între orele 18 şi 20, sunt cursuri pentru adulţi, iar sâmbătă şi marţi, între orele 11 şi 13, cursuri pentru copii.
CITIŢI INTERVIURILE INTEGRALE PE SITE-UL ASOCIAŢIEI PENTRU RESURSE CULTURALE
Se încarcă comentariile...
