Mica unire de la 14 noiembrie 1878. Ziua când Dobrogea a revenit la patria-mamă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ziua de 14 noiembrie are o semnificaţie specială pentru Dobrogea. La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă. Vineri, 14 noiembrie 2014, se împlinesc 136 de ani de la unirea Dobrogei cu ţara, iar evenimentul este marcat la Constanţa printr-o suită de manifestări la care participă toate naţiile Dobrogei.

România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia în data de 14 noiembrie 1878, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie.

Într-o proclamaţie emisă pe data de 14 noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei: „Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea desbătută şi încuviinţată de naţiune hotăreşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirei: viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituţiuni pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legiuita pedeapsă“.

Pentru a marca evenimentul, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa au loc vineri, 14 noiembrie, conferinţa cu tema „Ora deschisă de istorie“, expoziţia de fotografii şi documente vechi din perioada 1848-1914, urmate de un spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale ale etniilor din Dobrogea, intitulat „Artă şi convieţuire în Dobrogea“.

Manifestarea organizată de Prefectura Constanţa se va derula astfel:
- de la ora 14.00, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, are loc conferinţa cu tema „Ora deschisă de istorie“. Participanţi:  prof. univ. dr. Doina PĂULEANU, prof. univ. dr. Valentin CIORBEA, conf. univ. dr. Marioara COJOC, Înaltpreasfinţia Sa dr. TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, precum şi alte personalităţi ale Constanţei;
- expoziţia de fotografii şi documente vechi din perioada 1848-1914 ce va fi  prezentată de directorul Muzeului Portului „Cuibul Reginei“ Constanţa, prof. dr. George Varsami; pe toata durata evenimentului, între orele 14.00 şi 17.00, va fi intrare liberă la expoziţia de fotografii şi documente vechi din perioada 1878-1914.
- cu începere de la orele 15,00 pe platoul din piaţa Ovidiu va avea loc spectacolul „Artă şi convieţuire în Dobrogea“, la care vor participa 17 ansambluri folclorice şi dansuri tradiţionale din Dobrogea, aparţinând atât comunităţilor, cât şi ansambluri de dansuri populare româneşti.

Iată programul zilei de vineri, 14 noiembrie 2014, de la Constanţa:

Orele 14.00-14.15 - Semnificaţia zilei de 14 noiembrie 1878
Prezintă dr. Virgil COMAN, directorul Arhivelor Constanţa
     
Orele 14.15-14.30 - Rolul statului român în modernizarea Dobrogei
- construirea podului de la Cernavodă (podul Carol I 1890-1895)
- deschiderea portului maritim Constanţa (1896)
Prezintă conf. univ. dr. Marioara COJOC
 
Orele 14.30-14.35 – Rolul instituţiei monarhice în Dobrogea
Prezintă Emil Ermin SANDU
 
Orele 14.35-14.45 - Prezentare clădirilor-simbol din Dobrogea
Prezintă prof. univ. dr. Doina PĂULEANU
 
Orele 14.45-15.00 - Lansare de carte „Marin Ionescu Dobrogianu (1866-1938),
personalitate plurivalentă a dobrogenisticii româneşti”,
autor Luminiţa Stelian
Prezintă prof. univ. dr. Valentin CIORBEA
 
Orele 15.00-15.05 - Intonarea imnului naţional „Deşteaptă-te, române“
Corala bărbătească ortodoxă ARMONIA
 
Orele 15.05-15.10 - Cuvântul Ierarhului
Înaltpreasfinţia Sa Dr. TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului
 
Orele 15.10-15.15 - Cuvântul Monseniorului Bazilicii Sfântul Anton
Monsenior Ieronim IACOB
 
Orele 15.15 -15.20 - Cuvântul Muftiului Cultului Musulman din România
Muftiu Muurat IUSUF
 
Orele 15.20-15.25 - Alocuţiune subprefect
Subprefect Levent ACCOIUM
 
Orele 15.25-15.30 - Discurs Preşedinte Uniunea Democrată a Turco-Tătarilor Musulmani din România
Preşedinte Gelil ERSEGHEP
 
Orele 15.30-15.35 - Discurs Uniunea Democrată Turcă din România
Serin TURKOGLU
 
Orele 15.35-15.40 - Cântece patriotice
Corala bărbătească ortodoxă ARMONIA
 
Orele 15.40-17.00 – Piaţa Ovidiu - Spectacolul „Arta şi convieţuire în Dobrogea“
Cu participarea ansamblurilor folclorice şi dansuri tradiţionale ale etniilor din Dobrogea
1.     Corala Bărbătească Ortodoxă Armonia
2.     Fanfara RAJA Constanţa
3.     Ansamblul de copii Minicaradeniz din Constanţa aparţinând Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România
4.     Ansamblul de copii Româncuţa de la Cumpăna
5.     Ansamblul de copii Fidanlar Constanţa aparţinând Uniunii Democrate Turce
6.     Ansamblul de copii Tinerii Vlâstari aparţinând comunităţii Armânilor
7.     Solisti muzică populară
8.     Ansamblul Karasu din Medgidia aparţinând Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România
9.     Ansamblul coral Sfitilina (în traducere Floricica) de la Vişina, comuna Jurilovca aparţinând comunităţii etnicilor Bulgari
10.     Ansamblul Elpis aparţinând comunităţii Elene
11.     Ansamblul Cansu din Techirgiol aparţinând Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România
12.     Ansamblul coral Juraveli din Jurilovca aparţinând comunităţii ruşilor –lipoveni
13.     Solisti muzică populară
14.     Ansamblul Ildizlar din Mihail Kogălniceanu aparţinând Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România
15.     Ansamblul coral Reabinuşka din Jurilovca aparţinând comunităţii ruşilor –lipoveni
16.     Ansamblul Caradeniz juniori aparţinând Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România
17.     Solişti muzică populară
Spectacolul este prezentat de actorul Dan Cojocaru

Constanţa pitorească - cartea lui Ion Adam scrisă la 1908
Constanţa pitorească - cartea lui Ion Adam scrisă la 1908

Dobrogea, la momentul noiembrie 1878

Prof. univ. dr. Constantin Iordachi, de la Universitatea Central Europeană de la Budapesta, a studiat îndeaproape viaţa Dobrogei după Războiul de Independenţă din 1877, când regiunea a ieşit de sub stăpânirea otomană. Profesorul Iordachi este autorul lucrării „Citizenship, Nation-and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea into Romania, 1878-1913“, apărută în anul 2002 la editura University of Pittsburgh Press din Statele Unite ale Americii.

„În timpul războiului ruso-turc, Dobrogea fusese ocupată de trupele ţariste, din aprilie 1877 până în noiembrie 1878. România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia în data de 14 noiembrie 1878, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie. Într-o proclamaţie emisă pe data de 14 Noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei că România îi va ocroti. De altfel, în numeroase ocazii, regele şi-a exprimat iubirea faţă de noua provincie şi a promis că Dobrogea va constitui punctul asupra căreia grija guvernării se va concentra în chip deosebit“, arată profesorul Iordachi.

Istoricul precizează că, din punct de vedere legal, România a rupt relaţiile diplomatice cu Imperiul Otoman pe data de 10 aprilie 1877, în timp ce Rusia a declarat război Porţii pe 12 aprilie, iar trupele ruse au traversat frontiera românească şi au avansat spre Dunăre.

„În virtutea acestor evenimente, autorităţile române au ales data de 11 aprilie 1877 ca marcând sfârşitul dominaţiei otomane în Dobrogea şi, retrospectiv, ca începutul administraţiei statului român în provincie (şi nu data de 14 Noiembrie, ce marcase luarea în posesie efectivă a Dobrogei).

Data de 11 aprilie 1877 ca sfârşit al dominaţiei otomane în provincie a fost stipulată ca atare în Legea privind organizarea Dobrogei din 1880 şi în Legea proprietăţii în Dobrogea din 1882. Selectând această dată, autorităţile române doreau să afirme că, încă de la începutul războiului ruso-turc, România fusese o ţară co-beligerantă care îşi câştigase independenţa pe câmpul de luptă, înainte de stipulaţiile si condiţionările adoptate mai apoi de Tratatul de la Berlin“, explică Iordachi.

Profesorul Constantin Iordachi (la catedră) - cercetător al istoriei Dobrogei Sursă foto Facebook

Profesorul Constantin Iordachi - cercetător al istoriei regiunii Dobrogea Sursă foto Facebook

Profesorul Constantin Iordachi menţionează că decizia autorităţilor române de a marca, retroactiv, începutul legal al administraţiei române în Dobrogea la data de 11 aprilie 1877 a generat însă numeroase controverse diplomatice între România şi Imperiul Otoman.

„În 1882, după adoptarea noii legi privind proprietatea în Dobrogea, diplomaţia otomană a obiectat că, deoarece din punct de vedere juridic imperiul a pierdut drepturile teritoriale asupra Dobrogei numai în momentul adoptării Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878), data de 11 aprilie 1877 adoptată de legislaţia română ca marcând sfârşitul autorităţii otomane în provincie reprezenta  o încălcare a suzeranităţii statului otoman. Prin urmare, statul otoman considera valabile în Dobrogea actele pe care le eliberase în perioada 11 aprilie 1877-13 iulie 1878. Aceste obiecţii au fost însă respinse de România“, arată cercetătorul.

Profesorul Iordachi face o radiografie a Dobrogei la momentul noiembrie 1878. Populaţia dintre Dunăre şi Marea Neagră fusese împuţinată de frământările militare.

„Din cauza importanţei sale strategice, Dobrogea a fost deseori scena unor confruntări militare în timpul războaielor ruso-turce (1768-1878). Aceste confruntări au creat deseori anarhie în sistemul administrativ local şi au generat mari fluctuaţii ale populaţiei, ceea ce a afectat balanţa demografică şi relaţiile inter-etnice din provincie.

Astfel, între anii 1770 şi 1784, circa 200.000 de tătari din Crimeea s-au refugiat în Dobrogea. În urma devastatorului război din 1828-1829, populaţia Dobrogei a scăzut la 40.000 de locuitori, crescând apoi la 100.000 în 1850 prin reîntoarcerea celor plecaţi, dar şi prin colonizări masive.
După Războiul Crimeii (1853-1856), Dobrogea a fost din nou repopulată cu peste 100.000 de tătari din Crimeea şi cerchezi din Kuban şi din Caucaz, cărora li s-au atribuit sarcini militare şi au acţionat ca o categorie privilegiată de trupe de frontieră.

În fine, războiul din 1877-1878 şi regimul ocupaţiei ruseşti în provincie a dus la emigrarea unui număr semnificativ de musulmani din provincie, estimat la circa 90.000 de persoane. La sfârşitul războiului, se impuneau astfel măsuri urgente de reconstrucţie economică, de stabilizare a administraţiei, de repopulare a provinciei, precum şi pentru crearea unor condiţii de integrare şi de dezvoltare economică a provinciei, în raport cu potenţialul său“, arată profesorul Constantin Iordachi.

Vă mai recomandăm

Cum dezleagă vinul limba dobrogenilor. La Ostrov, românii şi bulgarii au serbat rodul podgoriei scăldate de Dunăre

Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai

Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite