VIDEO Măsuri pentru protejarea gâştei cu gât roşu, simbol pentru Dobrogea şi una dintre cele mai rare specii din lume

Specialiştii Societăţii Ornitologice au montat transmiţătoare satelitare pe gâşte cu gât roşu. De acum, ornitologii români vor avea propria bază de date cu mişcările gâştelor, traseele pe care ele migrează.

Specialiştii de la Societatea Ornitologică Română au instalat transmiţătoare satelitare pe gâşte cu gâtul roşu, dar şi pe berze, pelicani şi acvile.

Gâsca cu gât roşu, simbol pentru Dobrogea, este una dintre cele mai mici şi mai rare specii de gâşte din lume. În prezent, mai există doar circa 50.000 de exemplare. Cuibăreşte în tundra siberiană şi iernează în România, Ucraina şi Bulgaria, parcurgând anual aproximativ 4000 de kilometri. Este o specie vulnerabilă din cauza modificărilor regimului agricol în zonele de iernat şi de cuibărit, dar şi din cauza vânătorii.

Operaţiunile de capturare şi de marcare au avut loc în Bulgaria, cu ajutorul mai multor specialişti de la organizaţii de protecţie a păsărilor. Exemplarele au fost capurate cu ajutorul dispozitivelor numite canon-nets (tunuri cu plase). Plasele sunt înfăşurate în tunuri, iar când păsările se apropie de ele ornitologii acţionează tunurile şi plasele sunt aruncate peste gâşte. În acest fel, exemplarele capturate nu sunt rănite.  

Decebal şi Darko

În total, au fost instalate opt emiţătoare radio, care le permit ornitologilor să monitorizeze mişcările gâştelor în zona de iernare. De asemenea, au fost instalate şi patru emiţătoare satelitare, dintre care două sunt ale Societăţii Ornitologice Române. Acestea vor permite studierea migraţiei gâştelor, din România şi Bulgaria până în Siberia. Doi masculi puternici de gâscă cu gât roşu poartă acum emiţătoarele amplasate de specialistul SOR Emil Todorov. Cei doi au fost botezaţi Decebal şi Darko.
„De acum, ornitologii români vor avea propria bază de date cu mişcările gâştelor, traseele pe care ele migrează din România şi spre România”, a spus Emil Todorov, specialist SOR.

Acţiunea face parte din proiectul „Safe Ground for Redbreasts”, în care mai sunt implicate Societatea Bulgară de Protecţie a Păsărilor, Societatea Regală de Protecţie a Păsărilor din Marea Britanie, Wildfowl and Wetlands Trust şi LeBalkan.

Nu este primul proiect care se derulează pentru salvarea acestei specii. În urmă cu câţiva ani, Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, Societatea Ornitologică Română şi Primăria Techirghiol au cheltuit o jumătate de milion de euro pentru salvarea păsării protejate. Gâştele poposesc pe lacul Techirghiol când toate celelalte întinderi de apă sunt îngheţate.