Mărturiile unui medic de front celebru: „Operam la două mese, iar hrana mi se servea în gură între două operaţii. Mi se aduceau răniţii ca sacii la moară“

În august 1916, dr. Victor Gomoiu a fost mobilizat la Spitalul militar instalat în oraşul Braşov. O vreme, a fost nevoit să opereze singur, ajutat de câteva voluntare de la Crucea Roşie.

Perioada grea din timpul războiului Victor Gomoiu o povesteşte în volumul „Viaţa mea. Memorii“. „Operam la două mese, trecând de la una la alta, repausul mi-l făceam aţipind câteva minute pe un scaun, într-un colţ al sălii, iar hrana mi se servea în gură între două operaţii sau mestecam în vreme ce operam. Nu ştiu dacă în timp de două săptămâni am luat masa de 2 - 3 ori, la popota instalată într-o clădire alături de spital...“, descrie el acele zile.

Câteva zile, coridorul a fost încărcat stive de răniţi, în brancarde, aşezaţi unii deasupra altora. „Îi auzeai pe cei de dedesubt ţipând: «Ia-mă şi pe mine, domnule», dar de cum se ridicau un rând de brancarde, se aşezau altele la loc“, descrie el scenele de coşmar.

Medicul nu a ştiut niciodată câţi dintre cei aduşi sau operaţi au trăit ori au murit. „Mi se aduceau ca sacii la moară, iar eu operam în neştire, fără să am timpul ca să-l examinez mai atent pe vreunul, iar despre un control radiologic, sau de vreun examen de laborator, nu mai era nici vorbă. Câte sute sau mii am operat nu ştiu, dar aceasta nu se chema chirurgie. Am lucrat mereu, cu judecata unui creier sleit de muncă şi nesomn, împins de sentimentul datoriei şi de încurajarea comandantului. Altminteri, aş putea spune mai degrabă că am lucrat ca un robot“.

Poveştile impresionante ale eroinelor în halate albe din spatele frontului: „Am tratat şi români, şi nemţi, şi ruşi“

Un spital din Bucureşti poartă numele marelui profesor. Ideea construirii Spitalului clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu“ îi revine medicului, care a modificat planurile iniţiale ale arhitectului Gheorghe Simotta. Banii necesari au fost obţinuţi prin subscripţii publice, de la Banca Naţională, CFR, Ministerul Muncii precum şi Ministerul Sănătăţii.

În schimbul acestor fonduri, profesorul Victor Gomoiu s-a angajat să acorde asistenţă medicală gratuită angajaţilor acestor instituţii timp de 10 ani. După cel de-al Doilea Război Mondial, spitalul s-a numit „23 August“. Denumirea actuală i-a fost atribuită după anul 1990.

Pe aceeaşi temă:

Aşii aviaţiei române persecutaţi crunt de comunişti. Ion Dobran, eroul dat afară din casă şi trimis la strung de bolşevici

Istoria miilor de români care au luptat voluntar pentru Armata Germană în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial

Povestea ultimului supravieţuitor român al Primului Război Mondial. A murit uitat de stat, în cel mai crunt anonimat

Eroul de pe frontul de Est decorat de mareşalul Ion Antonescu. „De trei ori am pus pistolul la tâmplă şi am vrut să mă împuşc“

Poveştile impresionante ale eroinelor în halate albe din spatele frontului: „Am tratat şi români, şi nemţi, şi ruşi“

Suferinţele unui ofiţer român în lagărul sovietic Oranki. „Şocul a fost când am văzut căruţe trase de români înhămaţi. Nu a fost o zi în care să nu-mi fie foame“

Distrugătoarele României, aşii Marinei care au ajuns la fier vechi din cauza ruşilor. Navele erau mai bine echipate şi mai rapide decât cele pe care le avem azi