Marea revoltă a marinarilor de pe bricul Mircea. Elevii s-au răsculat de groaza bătăilor de la ofiţeri şi a orelor de carceră

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prima revoltă din Marina Militară Română a avut loc la bordului bricului Mircea, pe data de 6 iulie 1892, aflăm din cartea „Amintiri despre o flotă pierdută“, semnată de Constantin Cumpănă şi Corina Apostoleanu.

La data de 1 iulie 1892, bricul a plecat din Constanţa şi avea la bord 9 ofiţeri, 70 marinari şi 16 elevi din şcolile militare din Iaşi şi Craiova.

La data de 2 iulie 1892, bricul se afla în rada portului Constantinopol. Potrivit jurnalului de bord al navei, în seara zilei de 6 iulie elevii Şcolii de Ofiţeri îmbarcaţi pentru instrucţie au dat primul semnal de revoltă. „Capii fură Chiriţescu Nic., Sion Dumitru şi Păun Nicolae. Intenţia răsculaţilor era să debarce la Constantinopol“, aflăm din document.

Rebelii nu au mai putut suporta persecuţiile ofiţerilor şi condiţiile proaste de hrană. În acea perioadă, soldaţii şi cei cu grade inferioare erau supuşi la dese şi nenumărate abuzuri: bătăi, mutări disciplinare, carcere, degradări în faţa trupelor pentru învinuiri de cele mai multe ori imaginare.

În seara acelei zile, elevii militari s-au adunat în cazarma navei şi şi-au exprimat nemulţumirile ce le aveau. Garda navei condusă de lt. V. Mihăilescu a intervenit încercând să-i împrăştie pe nemulţumiţi, dar răsculaţii s-au înarmat cu baionete şi au opus rezistenţă.

Echipajul a reuşit să pătrundă în careul marinarilor şi aşa l-a arestat pe caporalul Nicolae Chiriţescu, cel mai vehement dintre rebeli, dar a fost eliberat în scurt timp.

Comandantul bricului a înarmat toţi ofiţerii şi în urma unei intervenţii în forţă a reuşit să imobilizeze şi să aresteze pe capii rebeliunii.

„Raportându-se cazul ministrului de resboiu, telegrafic, cei trei capi fură daţi judecăţei şi judecaţi conform art. 7 din Codul de Justiţie Militară al Marinei, de un consiliu de resboiu la bord... Elevii condamnaţi fură imediat debarcaţi şi repatriaţi pe un vas de comerţ. La 7 iulie seara, Mircea părăseşte Constantinopolul, trece Dardanelele la 8 iulie şi intră în Arhipelag“, aflăm din cartea „Istoricul navelor şcoală Mircea“ a lui Valentin Ciorbea.

Primul bric Mircea

Primul bric, o goeletă

Primul bric Mircea a fost o corabie de tip goeletă, construită în 1882, la şantierul Thames Ironworks and Shipbuilding Company din Londra. Bricul a fost botezat de către ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Ghica.

Corabia, construită aproape în întregime din lemn, avea o lungime de 7,60 metri, două catarge şi 14 vele.

La bordul ei şi-au făcut ucenicia numeroase generaţii de marinari. Predarea ştafetei către nava – şcoală  Mircea s-a făcut în anul 1939. Actuala navă şcoală s-a construit în Şantierul „Naval Blohm und Voss din Hamburg“, din Germania.

Vă mai recomandăm:

FOTO VIDEO Mărturii din Iad. Ultimul supravieţuitor de pe Independenţa: „Am deschis gura morţilor pentru a-i recunoaşte“

Mărturii cutremurătoare după 20 de ani de la cea mai mare tragedie din Portul Constanţa: „Valurile aruncau marinarii peste dig“

FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“
 

Titanicul românesc. 25 de ani de la scufundarea navei Mogoşoaia. Mărturia unui supravieţuitor: „Vasul s-a scufundat în câteva minute“


Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite