Marea batjocură a retrocedărilor în România. Mecanismele prin care ANRP amână la infinit rezolvarea zecilor de mii de revendicări

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Clădirile revendicate ajung, de multe ori, ruine până la limpezirea statutului juridic FOTO Adevărul
Clădirile revendicate ajung, de multe ori, ruine până la limpezirea statutului juridic FOTO Adevărul

Foştii proprietari ai caselor şi terenurilor confiscate de regimul comunist sau moştenitorii lor sunt umiliţi de autorităţile statului român care nu au reuşit nici după trei decenii de la Revoluţie să repare greşelile trecutului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost bombardată după Revoluţie de cereri ale românilor care nu reuşeau să obţină casele sau terenurile construite sau dobândite în perioada interbelică pe care regimul comunist le-a naţionalizat sau confiscat, deşi exista legislaţie reparatorie: Legea 10/ 2001 a retrocedării imobilelor confiscate abuziv şi Legea 18/ 2001 a fondului funciar. Pentru că activitatea CEDO ar fi fost blocată, magistraţii au comasat dosarele care se aflau pe rolul instanţei europene, a dat câştiga de cauză foştilor proprietari, dar a şi cerut imperativ statului român să rezolve problema.

Aşa a apărut, la presiunea CEDO, Legea 165/ 2013 care se dovedeşte a fi, la aproape şapte ani de la intrarea sa în vigoare, mai ineficientă decât actele normative anterioare, precizează avocatul Călin Ispravnic, preşedintele Asociaţiei pentru Proprietate Privată, care mai numără aproximativ 400 de membri, majoritatea oameni în vârstă, care nu mai au nici bani, nici cunoştinţe juridice dar, mai ales, nu mai au timp să se lupte cu un stat care mimează respectarea dreptului de proprietate.

Termene nerespectate

Avocatul Călin Ispravnic spune că mecanismul de acordare a despăgubirilor este complet blocat. „Instituţiile care au atribuţii în procesul de acordare de despăgubiri sau care trebuie să dispună restituirea în natură a imobilelor nu îşi fac datoria. Toate termenele reglementate de lege în care autorităţile aveau obligaţia să realizeze anumite etape din procesul de retrocedare au fost depăşite“, reclamă avocatul sutelor de oameni purtaţi pe drumuri de instanţă sau de autorităţile locale şi centrale.

Spre exemplu, spune avocatul, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor avea obligaţia să soluţioneze toate dosarele care erau înregistrate în mai 2013 într-un termen de trei ani pentru cele de fond funciar sau de cinci ani pentru cele constituite în temeiul Legii 10 din 2001. „Evident că nu au fost soluţionate nici jumătate, deşi aveau termene foarte lungi, iar în prezent o parte dintre acestea se află pe rolul instanţelor“. 

avocat calin ispravnic arhiva personala

După expirarea termenelor de trei, respectiv cinci ani, foştii proprietari se puteau adresa instanţei de judecată în termen de şase luni, numai că mulţi n-au ştiu de el sau nu au avut bani să-şi angajeze un avocat şi acum aşteaptă până când le va soluţiona ANRP-ul, mai precis Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor din cadrul autorităţii, care nu are personalitate juridică. Astfel, în cazul în care dai comisia în judecată, ea nu poate răspunde în niciun fel, mai ales patrimonial. 

Nici proprietarii ale căror dosare sunt soluţionate de ANRP nu sunt mai fericiţi pentru că, spune Călin Ispravnic, funcţionarii acestei instituţii fac orice este posibil pentru a amâna cât pot de mult momentul plăţii şi a diminua cuantumul despăgubirilor, uneori până la sume ridicol de mici, calculate conform unei grile din 2013 elaborată de experţi angajaţi de Camerele Notarilor Publici din România. Aceste grile, pe lângă faptul că nu mai sunt actuale, stabilesc pentru unele judeţe valori în euro/mp, iar pentru altele valorile sunt calculate în lei. Pentru imobile din judeţele Cluj, Prahova, Mureş, Buzău, Argeş, etc. calculul are în vedere grila din 2013 cu sume exprimate în lei, astfel încât devalorizarea este mai mare în comparaţie cu alte judeţe unde sumele au fost stabilite în euro.  

Conac evaluat la 6.000 de euro

conac prahova

Cum de se ajunge ca un fost proprietar să primească sume ridicol de mici? „Este o practică: funcţionarii consideră că un imobil nu avea instalaţii sanitară, electrică şi de încălzire la momentul preluării. În opinia acestora, lipsa oricărei instalaţii duce la încadrarea imobilului la categoria construcţie fără instalaţii, încălzirea cu sobă de lemne sau cărbuni nefiind considerată instalaţie de încălzire. Şi cum în anii '50, când au fost naţionalizate cele mai multe imobile, nu existau reţele de gaz, toate aceste imobile sunt mult subevaluate“, reclamă avocatul.

Spre exemplu, un conac din Valea Călugărească, din Prahova, construit în anul 1932, a fost evaluat de ANRP la suma de 6.000 de euro. Construcţia boierească de la marginea localităţii, care avea la momentul acela lavoar, bideu, cadă, dar şi instalaţie de încălzire, este în prezent evaluată cât o casă la ţară. Ileana şi Ioana Mateescu, moştenitoarele conacului, se luptă şi în prezent pentru a primi despăgubiri juste de la statul român. În prezent, conacul se află în proprietatea  Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii SA, care l-a cumpărat în urmă cu trei decenii.

Într-o circumstanţă mult mai delicată se află persoanele ale căror dosare nu au ajuns încă la ANRP. Spre exemplu, în Bucureşti, dosarele constituite în temeiul Legii 10/ 2001 sunt soluţionate  doar dacă municipalitatea este obligată de instanţă. Până în prezent, au fost soluţionate ceva mai mult de jumătate din cele aproximativ 43.000 de dosare.

Primăriile nu au finalizat inventarierea terenurilor 

În materie de fond funciar, situaţia este şi mai gravă, trage un semnal de alarmă avocatul Călin Ispravnic. „Pentru a nu se face puneri în posesie cu terenuri care au o valoare economică ridicată, autorităţile locale nu au finalizat inventarierea terenurilor care pot fi acordate în compensare, lucru care ar fi trebuit făcut până în iunie 2014“, spune el. Pe de altă parte, pentru terenurile agricole la momentul preluării se acordă despăgubiri reduse, chiar dacă în prezent acestea se află în interiorul marilor oraşe. 

Spre exemplu, Ioana Harca, o octogenară din Bucureşti, a câştigat în 2017 un proces cu Primăria Sectorului 1 Bucureşti pentru un teren de pe Şoseaua Odăii, care, la data dobândirii lui, era agricol, iar în prezent pe parcela moştenită s-a ridicat un complex rezidenţial. Terenul a fost moştenit de la unchiul său, care era secretar general într-un guvern din perioada interbelică. Iniţial, fiii săi au deschis proces în instanţă şi după ce au murit ei a continuat procesul Ioana Harca. Femeia este convinsă că nici ea nu va mai apuca să primească vreun leu de la primăria de sector care se scuză că nu are cum să-i despăgubească pe moştenitorii fostului proprietar pentru că nu a finalizat inventarierea terenurilor. „În acest caz, este culpa exclusivă a primăriei, pentru că trebuia să facă acest lucru într-un termen de un an de la apariţia Legii 165/ 2013. Şi în situaţia asta sunt mulţi oameni“, acuză  avocatul.

Batjocura de la ANRP 

Pentru a complica situaţia în mod inutil şi pentru a lungi cât mai mult perioada în care dosarul de despăgubiri zace la autorităţi, mecanismul de acordare a despăgubirilor prevede că este nevoie de trei autorităţi care să soluţioneze sau să verifice în ce mod a fost soluţionată o notificare în temeiul Legii 10/2001, explică avocatul. De regulă, primăriile emit dispoziţie de restituire în natură sau de acordare de masuri reparatorii în echivalent. Această dispoziţie este verificată sub aspectul controlului de legalitate de Instituţia Prefectului, apoi dosarul ajunge la ANRP unde, în multe cazuri, funcţionarii fie solicită persoanelor îndreptăţite să completeze dosarul cu diverse acte care nu au nicio relevanţă cu privire la despăgubire, fie invalidează dispoziţia emisă în temeiul Legii nr. 10/2001.

La fel se întâmplă şi cu dosarele de fond funciar. Comisia locală de fond funciar din cadrul primăriei propune restituirea în natură sau acordarea de masuri reparatorii, comisia judeţeană de fond funciar emite titlul de proprietate sau o hotărâre  prin care se propun măsuri reparatorii, iar în final dosarul ajunge tot la ANRP care va decide cu privire la o măsură pe care proprietarii deposedaţi o aşteaptă de mulţi ani.

Vă mai recomandăm:

Aşii aviaţiei române persecutaţi crunt de comunişti. Ion Dobran, eroul dat afară din casă şi trimis la strung de bolşevici

Istoria miilor de români care au luptat voluntar pentru Armata Germană în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial

Povestea ultimului supravieţuitor român al Primului Război Mondial. A murit uitat de stat, în cel mai crunt anonimat

Eroul de pe frontul de Est decorat de mareşalul Ion Antonescu. „De trei ori am pus pistolul la tâmplă şi am vrut să mă împuşc“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite