Mâncarea „exotică“ introdusă în alimentaţia bebeluşului. Sfatul medicilor: moderaţie şi simplitate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De cele mai multe ori, internetul devine sursă de inspiraţie pentru tinerele mame, care culeg de aici fel de fel de reţete sau sfaturi pentru hrănirea bebeluşului. Medicii şi nutriţioniştii atrag atenţia că anumite combinaţii de alimente nu sunt deloc recomandate pentru cei mici.

Sfatul medicilor pediatri este ca, până la vârsta de un an, copilul să fie ţinut departe de hrana pe care o mănâncă un adult, deoarece organismul său nu este pregătit pentru astfel de alimente. Există riscul unor alergii sau al unor infecţii ale aparatului digestiv, chiar şi posibilitatea ca cel mic să se înece cu alimentele.

”Eu le recomand să-şi hrănească bebeluşii în mod tradiţional, dar devine problema lor când merg acasă, ce alimente le oferă”, declară medicul pediatru Monica Dermiş. Tot ea spune că, deocamdată, nu putem vorbi de un fenomen în rândul mămicilor de a recurge la alimente exotice, ale căror valori nutriţionale de multe ori nu le cunoaştem. În plus, există şi riscul unor alergii care la copiii mici pot fi extrem de periculoase.

Printre cele mai cunoscute alimente cu factor alergenic ridicat se numără albuşul de ou, fructele exotice, fructele oleaginoase, laptele de vacă/capră şi mierea.

Cu toate că medicii şi nutriţioniştii recomandă ponderaţie, mamele se întrec în a descoperi sau inventa feluri de mâncare din ce în ce mai complicate şi cu ingrediente sofisticate. De exemplu, pe anumite grupuri create pe reţele sociale, mămicile îşi postează reţetele oferite copiilor: piure de broccoli cu ficăţei înăbuşiţi cu usturoi; fulgi de mei cu lapte, banană şi carob; budincă de chia; quinoa fiartă în lapte, cu ananas; piure de avocado cu usturoi şi ou; mei cu nectarină şi fulgi de nucă de cocos; terci de amaranth cu papaya etc.

”Am devorat astăzi la prânz mâncărică de orz cu somon, broccoli şi conopidă, ou şi smântână. O minunăţie”, scrie una dintre mămici pe grupul lor. Alta se laudă cu ”mei cu nectarină şi fulgi de nucă de cocos”, iar o altă mamă scrie că ”am făcut aseară quinoua fiartă în lapte cu banane”.

Majoritatea medicilor pediatri oferă mămicilor scheme bine întocmite cu alimentaţia copilului între 6 şi 12 luni. Aici întâlnim, în general, alimente obişnuite (legume şi fructe, carne de vită, pui sau peşte) şi mai rar alimente exotice care au pătruns pe piaţa românească în ultima vreme. Combinaţiile recomandate de medici sunt testate şi oferă siguranţa unei alimentaţii sănătoase, introduse treptat în viaţa bebeluşului.

Şi nutriţioniştii recomandă ca până la o anumită vârstă copilul să primească o mâncare în combinaţii cât mai simple, cu alimente mai puţine.  Reţetele complicate, cu ingrediente mai multe, ar trebui să fie făcute la recomandarea unui specialist care poate calcula valoarea nutriţională a mâncării şi impactul acesteia asupra organismului copilului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă, în cazul bebeluşilor care încep diversificarea (cu vârsta de 6 luni), alimentele cu densitate energetică peste 100 kcal/100 g (alimentele cu puţine calorii nefiind indicate datorită impactului asupra aportului caloric total). Alimentele de diversificare sunt constituite din alimente de tranziţie (alimente special preparate pentru nutriţia copilului) şi alimentele de familie (cele care se consumă în mod obişnuit de toată familia):
- piureuri (de morcovi, banane, cartofi, carne fiartă, ficat) în luna 6-7;
- alimente tocate (carne, ficat, legume şi fructe tăiate, gătite sau crude), pâine, cereale în luna 7-12;
- alimentele care se consumă obişnuit în familie se introduc între 1 şi 2 ani
 

Pe aceeaşi temă:

„Doar ţiţi rămâne mică“. Prima poveste ilustrată din România care susţine alăptarea şi înţărcarea blândă

Motivele pentru care tot mai puţine românce alăptează
 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite