Mai este o lună până la minivacanţa de 1 Mai. Cu ce noutăţi vine sezonul turistic pe litoral. Noi reguli la Mamaia
0
Mai este exact o lună până la data de 1 Mai, când se dă startul sezonului turistic. Vamaioţii fac numărătoare inversă încă din iarnă, socotind zi de zi cât a mai rămas din perioada care îi desparte de reîntâlnirea cu Marea Neagră.
„Încă o lună şi plaja va fi plină de corturi“, scrie Nopţi de Vamă pe Facebook, în timp ce reperul 1 Mai @ Vama Veche are deja afişată agenda cu primele evenimente care vor avea loc în faimosul sat pescăresc în minivacanţa 29 aprilie - 3mai.
„Mi-e dor de mare! Îmi place la mare că eşti curat tot timpul... marea te spală. Deschidem din nou sezonul cu acelaşi dor provocat de perioada îndelungată care a trecut de la ultima baie în mare, ultima bere băută pe plajă, ultima discuţie cu acele persoane pe care le-ai cunoscut acolo. Ne pregătim corturile pentru a ne întâlni din nou în jurul unui foc de tabără. Iar anul acesta vom sărbători şi Paştele pe plajă! Eventualele concerte vor apărea aici, imediat dupa confirmarea lor pe paginile de internet sau de Facebook ale trupelor/cluburilor“, anunţă Florin Dimian, vamaiotul de la 1 Mai @ Vama Veche.
Şi Vama Veche îi aşteaptă cu surprize. Primele concerte anunţate sunt cele de la Arca Bar, din seara de sâmbătă, 30 aprilie: Truda & C.A.S.H.
Dan „Piratu“ Popa a dat vestea cea mare a redeschiderii terasei din lemn şi stuf „La Piraţi“, într-un loc de unde speră să nu-i mai alunge nimeni: „E o zi foarte specială pentru mine... Vreau cu ocazia asta să mă achit de o promisiune făcută vouă... şi mie, în primul rând! Oficial vă aştept la o bere... La Piraţi Vama Veche de 1 Mai 2016, să luăm înapoi un pic din ceea ce ne aparţine! \m/“
Vama Veche Sursa foto Răzvan Teodorescu
Pasionaţii călătoriilor cu bicicletă au ocazia să vină la Vamă în gaşcă. Locul de întâlnire este Parcul Izvor din Bucureşti, vineri, 29 aprilie, ora 16. „Vă invităm în perioada 29 aprilie - 2 mai, să pedalăm împreună către mare, către Vama Veche: 400 de km cu vreo 2500 de metri diferenţă de nivel, de data aceasta trei sferturi din traseu pe la vecinii noştri bulgari. Trebuie să aveţi cele necesare pentru un traseu de patru zile cu un total de 400 de km: bicicleta «în regulă», scule şi cele utile în caz de pană, lumini, eventual, pelerină de ploaie. Să aveţi apă şi ceva mâncare asupra voastră, echipamentul de campare (aici ne putem combina la cort să nu cărăm toţi). Lungimea traseului şi dificultatea acestuia recomandă ca participanţii să aibă ceva experienţă, iar bicicleta să fie în condiţii corespunzătoare pentru pedalatul pe o astfel de distanţă, să nu prezinte probleme tehnice, adică necesită o pregătire adecvată a acesteia înainte de plecarea în veloexpediţie, mai ales că traseul presupune ieşirea din ţară, de unde mai greu găseşti soluţii de întoarcere în cazul unui defect tehnic major“, atrag atenţia organizatorii de la Adevăraţii VeloPrieteni.
Străjerul din Vama Veche
Răzvan Teodorescu este în Vamă de la 22 mai anul trecut. Lucrează la Bolo Steak House, localul rămas deschis tot timpul. În fiecare zi, Răzvan a postat pe contul său de Facebook şi pe grupurile de vamaioţi imagini cu Vama Veche, de la un capăt la altul al plajei. Acum, de-abia aşteaptă să vină minivacanţa de 1 Mai şi să-şi revadă prietenii şi cunoscuţii, care l-au mai vizitat peste an, mai ales prin intermediul Facebook-ului.
„Am lipsit doar 5 zile în intervalul acesta. Vama Veche mi-a devenit casă. Este foarte fain - spune tânărul din Prahova, care mărturiseşte uneori singurătatea îl apasă. „Dar depinde de om cum îşi foloseşte timpul avut la dispoziţie“, este de părere Răzvan.
Răzvan Teodorescu, la Vama Veche Sursa foto Facebook
Noutăţile sezonului turistic 2016. Noi reguli la Mamaia
Timp de cinci ani, plajele nou create în urma procesului de reabilitare a litoralului românesc vor rămâne publice. Sectoarele de nisip nu vor fi concesionate şi niciun agent economic nu va putea să perceapă vreo taxă prin amplasarea în zonele respective a unui şezlong sau beach-bar.
Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism care au fost prezenţi la Constanţa la întâlnirea cu hotelierii şi cu primarii staţiunilor litorale au dat asigurări turiştilor care vor veni în acest sezon estival pe litoral că se pot bucura de apă şi soare pe aceste sectoare de plajă fără să plătească niciun leu. Cine doreşte poate sta pe cearceaf sau şezlong fără să achite vreun leu.
Din acest sezon estival, cinci sectoare de plajă din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord au fost reabiliatte. Este vorba de Mamaia Sud (între Melody şi Pescărie), Tomis Nord (Pescărie - Delfinariu - strada Havana), Tomis Centru (străzile Havana - Renaşterii), Tomis Sud (strada Renaşterii - Portul Tomis) şi Eforie Nord (Steaua de mare - Belona).
Valoarea proiectului a fost de 170.450.084 de euro, dintre care 145.680.660 de euro sunt finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 24.726.008 de euro sunt finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat, iar 43.416 de euro este contribuţia beneficiarului Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, s-a declarat mulţumită de felul în care arată în sectoarele noi. „Este primul proiect de mare anvergură care este terminat la timp“, a completat ministrul.
Fumătorii vor putea să-şi aprindă ţigara pe plajă, întrucât legea nu face nicio referire în acest sens, a anunţat Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. „Legea spune că se poate fuma în camera de hotel, însă nu pe balcon. Legea nu spune nimic de plajă, deci vom fuma pe plajă“, a conchis Bucovală. El a adăugat că vor fi amenajate locuri de fumat.
Ghidul privind implementarea Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun este publicat pe site-ul Guvernului României.
1. LOCURI UNDE ESTE INTERZIS FUMATUL
Se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.
SPAŢIUL PUBLIC ÎNCHIS
Spaţiul public este considerat orice spaţiu accesibil publicului (de ex. din domeniul cultural-artistic, sănătate, învăţământ, alimentaţie publică, cluburi, baruri, cafenele etc.) sau destinat utilizării colective (de ex. pentru activităţi comerciale, sportive, târguri, expoziţii etc.), indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces.
Spaţiul public închis reprezintă orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
Prin ”perete” se înţelege orice element de construcţie aşezat vertical (sau puţin înclinat) care limitează, separă sau izolează:
- încăperile unei clădiri/ construcţii între ele (pereţi interiori) sau de exterior (pereţi exteriori) şi care susţin planşeele, etajele şi acoperişul, respectiv;
- anumite spaţii ale unui sistem tehnic între ele (pereţi interiori) sau sistemul tehnic de spaţiul înconjurător.
Având în vedere faptul că spaţiile închise pot face parte dintr-o construcţie sau dintr-un sistem tehnic (cort, pavilion, chioşc etc), definirea ”peretelui” trebuie să ţină cont de ambele situaţii:
• ”Clădiri” sunt acele construcţii pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea obţinerii unei autorizaţii de construire;
• ”Sisteme tehnice” sunt acele construcţii sezoniere sau provizorii care nu necesită autorizaţie de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, în cazul în care se realizează activităţi economice.
În aprecierea caracterului de închis/ deschis al unui spaţiu, nu se va ţine cont de:
• natura materialului din care sunt confecţionaţi pereţii sau tavanul/ plafonul/ acoperişul. Oricare ar fi materialul folosit la construcţia pereţilor sau tavanului (zidărie, textil, lemn, folie plastic etc.) şi oricare ar fi densitatea materialului (material perforat etc.), atât timp cât există un tavan şi cel puţin 2 pereţi, spaţiul respectiv va fi considerat ”spaţiu închis”;
• caracterul temporar sau permanent al pereţilor sau spaţiului. Dacă un element de construcţie îndeplineşte funcţia de ”perete” (limitează, separă sau izolează) şi este vizibil, spaţiul din care face parte va fi considerat ”spaţiu închis” chiar dacă elementul respectiv se poate plia, ridica etc. adică este perete doar temporar.
Spaţiile care au închideri laterale sau/ şi acoperiş retractabile adică structuri care se pot plia, ridica, deschide, deplasa, porni etc. astfel încât să formeze temporar pereţi/ acoperiş, vor fi considerate:
• spaţii deschise atunci când structura este complet pliată/ ridicată etc. astfel încât peretele/ acoperişul nu este deloc vizibil;
• spaţii închise atunci când structura este deschisă/ coborâtă.
NU SE VA MAI FUMA ÎN:
• spaţiile închise din toate locurile de muncă:
- halele industriale, spaţiile de depozitare, birourile şi camerele, sălile de şedinţă, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele închise etc.;
- instituţiile publice centrale şi locale;
- unităţi comerciale: magazine, expoziţii/ târguri în spaţiu închis, centre comerciale, pieţe închise etc.;
- restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unităţi de cazare, cluburi - inclusiv cele cu acces restricţionat, cazinouri, săli polivalente etc.;
- unităţi cultural-artistice, sportive, recreative;
• toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici ţigareta electronică), autogări, gări, aeroporturi, peroane şi refugii închise, taxiuri, maşina de serviciu, ambulanţă, inclusiv în cabina şoferului, vatmanului, mecanicului de tren etc;
• toate spaţiile din unităţile de învăţământ, medico-sanitare şi de protecţie a copilului, inclusiv în curtea unităţilor;
• locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate în interior sau exterior;
• spaţiile comune din clădirile de locuinţe: holuri, lift etc.
2. LOCURI UNDE SE MAI POATE FUMA
• Spaţiile publice în aer liber sau spaţiile de la locul de muncă:
- fără acoperiş sau cu acoperiş şi cu mai puţin de doi pereţi: curte, balcoane deschise, terase deschise, chioşcuri deschise etc.;
- delimitate de parapete ori paravane de delimitare, gărduleţe de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal;
- care au închideri laterale sau/ şi acoperiş retractabile ce formează temporar pereţi ori acoperiş, dar doar atunci când structura de închidere este complet închisă/ strânsă astfel încât peretele ori acoperişul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chioşcurile când au jaluzelele, uşile pliabile, elementele demontabile etc. pliate/ închise în totalitate astfel încât spaţiul devine deschis;
• Peroane, refugii, staţii ale mijloacelor de transport în comun dacă sunt deschise sau au acoperiş şi doar un perete;
• Parcuri, în afara locurilor de joacă pentru copii;
• Locuinţă, inclusiv orice spaţiu închis în care nu se desfăşoară activitate economică (nu este loc de muncă);
• Alte spaţii unde se desfăşoară evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de muncă (nu se desfăşoară activitate economică).
Pe aceeaşi temă:
Plaje noi pe litoralul românesc, create cu nisip din Marea Neagră
De ce au dispărut turiştii străini de pe litoralul românesc după Revoluţie. „Despre România se ştie acum că are câini vagabonzi şi că la graniţa cu Ucraina sunt conflicte“
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini
Se încarcă comentariile...
