Locuri superbe unde te poţi reculege în linişte, la final de an. Câteva dintre cele mai frumoase mănăstiri din Dobrogea
0Finele unui timp îndeamnă la bilanţ, iar retrospectiva celor bune şi rele de peste an trebuie făcută în linişte interioară, spre strângerea forţelor pentru anul ce vine. Un lăcaş de cult este locul potrivit pentru un astfel de moment de meditaţie.
Dobrogea este un tărâm cu o atmosferă aparte, unde te poţi retrage oricând pentru o incursiune către sine. În fond, aici s-a născut creştinismul neamului românesc. Altare în peşteră, bisericuţe din nuiele, mănăstiri pictate, schituri tăcute, martiricoane sau biserici vechi sunt repere însemnate pe harta religioasă a Dobrogei.
Un loc tainic, accesibil cu râvnă, este în sudul Dobrogei, pe dealul din apropierea lacului Oltina. Mănăstirea Strunga vă va uimi. În mijlocul unei zone deşertice, pustiite de vreme, aşezământul este o operă de artă bisericească, ce îl face să rivalizeze cu mănăstiri vestite. Mănăstirea a fost ridicată la Strunga (Câşla pe numele său vechi), la mijlocul anilor 2000, în jurul bisericuţei de nuiele de la 1860 - una dintre cele trei monumente de patrimoniu din acest colţ al Dobrogei (Strunga, Satu Nou, Izvoarele).
În bisericuţa cea mică sunt patru icoane vechi pictate pe lemn şi un veşmânt preoţesc de aproximativ 100 de ani. Biserica cea nouă, albă şi semeaţă veghează bisericuţa de la poalele sale, iar curtea cu terase oferă o privelişte panoramică asupra lacului Oltina, podgoriilor şi pădurilor din jur. Picturile interioare şi exterioare ale bisericii cele mari sunt extraordinare, la fel şi icoanele cu care este împodobită. Veţi vrea cu siguranţă să reveniţi aici primăvara, când curtea va fi o explozie de vegetaţie luxuriantă.
Mănăstirea Dervent este o altă oază de linişte şi pace, pe malul Dunării. Este întemeiată în perioada interbelică, iar pelerinii vin cu credinţa că aici vor găsi vindecarea sufletului şi a trupului. „Izvorul tămăduitor de la Mănăstirea Dervent a apărut la rugăciunea Sfântului Apostol Andrei, cel care, în drumurile sale, s-a oprit în locul din apropierea actualei mănăstiri pentru a-i învăţa cuvântul Evangheliei pe cei din zonă. După predica sa a bătut cu toiagul în pământ şi a izvorât o apă limpede în care i-a botezat pe cei ce au dorit să primească botezul creştin“, spun călugării de la Dervent.
Şi mai este o legendă: că după plecarea Apostolului Andrei spre Patras (Grecia), unde îl va aştepta martiriul, misiunea de propăvăduire a creştinismului revine unor ucenici ai Sfântului. Un preot şi trei fecioare vor veni în marea cetate Dervent, la Dunăre, să-l mărturisească pe Hristos. Ajunşi aici, cei patru sunt prinşi şi condamnaţi la moarte, după ce fuseseră sfătuiţi să se lepede de Hristos. „Preotul se afla pe locul în care se află acum Crucea Sfântă din absidă stânga a bisericii, crucea făcătoare de minuni şi tămăduitoare, iar cele trei fecioare se aflau în faţa bisericii, mai precis în faţă Sfântului Altar.
Văzând că nu pot fi determinaţi să-şi renege credinţa lor adevărată, Sfinţii Martiri au fost chinuiţi groaznic. Trupurile acestor Sfinţi au fost aruncate în Dunăre, după ce au fost arse pe rug că să nu le venereze creştinii aflaţi în cetate, să nu venereze rămăşiţele, Sfintele Moaşte care au mai rămas. Pe locul unde au fost ei martirizaţi, tradiţia ne spune că au crescut din pământ patru pietre în formă de cruce cu însuşiri tămăduitoare şi făcătoare de minuni care, de-a lungul veacurilor, s-au dovedit a fi tămăduitoare de diferite boli sufleteşti şi trupeşti“, mai spun călugării de la Dervent.
Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei este născută din prima biserică a creştinilor de pe aceste meleaguri. Bethleemul românesc sfinţeşte meleagul scăldat de Marea Neagră şi îmbrăţişat de Munţii Carpaţi. Aici te poţi închina la peştera unde a vieţuit Întâiul Ucenic al Mântuitorului Iisus Hristos, în popasul său din Scythia Minor.
Singurele martiricoane din România se află în Dobrogea. Mormintele de martiri sunt fie capele izolate, fie sunt amenajate în cripte sub absida unei biserici. Pe teritoriul Dobrogei au fost descoperite două asemenea morminte: unul la Axiopolis (Cernavodă) şi altul la Niculiţel.
Niculiţelul face parte din triunghiul mănăstirilor din nordul Dobrogei, care cuprinde: Cocoş (Niculiţel), Celic Dere şi Saon. La Mănăstirea Cocoş poţi vedea un muzeu cu icoane vechi şi obiecte de artă religioasă adunate din parohiile judeţului Tulcea. Muzeul adăposteşte şi o colecţie de carte veche, religioasă, în special românească.
La Celic Dere, chiar lângă Sfântul Altar, se află icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint poleit cu aur, care a scăpat de două ori din foc.
Iar la Saon poţi vedea struţii îngrijiţi cu mare atenţie de măicuţe.
Martiriconul de la Niculiţel este alcătuit dintr-o bazilică paleocreştină, ridicată deasupra unor morminte martirice. Aici se află un alt obiectiv unic în România - Monumentul paleocreştin. Bazilica este ridicată la sfârşitul secolului al IV-lea, în timpul domniei împăraţilor Valens şi Valentinianus şi adăposteşte o criptă martirică. Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s şi Philippos sunt martirii din Noviodunum (Isaccea), în zi de 4 iunie, care şi-au dat viaţa pentru că nu s-au lepădat de religia creştină. Mormântul lor colectiv se află în partea superioară a criptei complet îngropate. La nivelul inferior mai este un mormânt, unde se află doi martiri al căror nume a rămas necunoscut. Singura menţiune este făcută de inscripţia care bloca accesul în zona inferioară a criptei: „Aici şi dincolo (se află) sângele martirilor“.Este cel mai vechi edificiu de cult creştin cu nartex (pronaos) cunoscut până în prezent.
Pe aceeaşi temă:
Ce să faci iarna în Dobrogea. Locuri superbe de vizitat, unice în România
Oameni de alte religii care serbează Crăciunul alături de creştini
Unicitatea sărbătorilor de Crăciun în Dobrogea: colindul Sfântului Andrei şi colindele în slavonă
Se încarcă comentariile...
