Liceenii NASA, creatorii „oraşului spaţial“: „Cândva vom fi bunicii acestor staţii din Cosmos“

Liceenii NASA, creatorii „oraşului spaţial“: „Cândva vom fi bunicii acestor staţii din Cosmos“

Liceenii NASA de la Constanţa, în locul unde proiectele lor vor fi transpuse în realitate Foto Arhivă personală

ASPIRAŢIE În „laboratorul de genii“ de la Constanţa, anul acesta a adăugat la palmares noi premii obţinute la competiţiile NASA. 13 echipe sunt laureate ale concursurilor gândite de americani pentru colonizarea spaţiului. Cel mai complex proiect este cel al elevilor de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, prin care a fost conceput un oraş spaţial.

La ediţia din acest an a concursului „Ames Space Settlement Design Contest“, organizat de agenţia americană NASA, 13 echipe de elevi de la Constanţa au fost premiate pentru proiectele lor. Cel mai complex proiect al românilor a fost „Oberth Space Project“, al unor elevi de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“: Marina Cozma, Matei Popovici, Costin Dobrin, Bianca Burtoiu, Diana Andreea Catană, Andreea Stanciu, Dalia Stoian, Răzvan Ursu. Toţi au 17 ani, cu excepţia lui Răzvan, care are 15 ani.

Veteranii Marina, Matei şi Costin formează nucleul echipei „Oberth“. Pentru Marina şi Matei este a treia participare la concurs, iar pentru Costin – a cincea consecutivă. Împreună au câştigat de două ori competiţia NASA, în 2014 şi acum, în 2015. Toţi trei s-au clasat pe locul întâi la Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret 2014, de la Bucureşti.

Pentru proiectul „Oberth“, mentorii liceenilor au fost doi studenţi, Maria Andreea Dimitriu şi Mihai Bărăscu, absolvenţi ai Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, şi, la rândul lor, veterani ai concursurilor NASA. Maria şi Mihai urmează acum cursurile Polytechnic School of Engineering din cadrul New York University, Statele Unite ale Americii.

Scopul: colonizarea sistemului solar

Proiectul „Oberth“ al elevilor constănţeni a impresionat juriul prin originalitate şi prin caracterul ştiinţific care depăşeşte nivelul unor cunoştinţe de liceu. „Oberth Space Project“ nu se axează doar pe construirea unei singure staţii, ci a unui sistem de staţii interdependente.

Purtând numele lui Hermann Oberth, românul considerat părintele astronauticii şi al rachetelor, proiectul spaţial are ca scop colonizarea Sistemului Solar. „Etapele iniţiale ale misiunii spaţiale cuprind o bază lunară şi prima staţie spaţială orbitală – cu alte cuvinte, «Oberth» este primul «oraş spaţial». Finalitatea misiunii o reprezintă colonizarea planetei Marte şi a satelitului său Deimos“, explică detaliat Costin Dobrin.


 

Costin Dobrin, Marina Cozma şi Matei Popovici - formula de bază, mai sus alături de coechipierii de la Oberth

La ediţia de anul acesta a competiţiei, au participat 994 de echipe din toată lumea, de aceea rezultatul este cu atât mai important. „Lucrarea lor este de excepţie!“, subliniază profesorul de fizică Ion Băraru, cel care a coordonat activitatea elevilor.

Printre stele, cu picioarele pe pământ

La proiectul spaţial „Oberth“, Marina s-a ocupat de structura staţiilor, factorii umani şi de cronologia proiectului. Matei a realizat toate desenele 3D ale proiectului, iar Costin a fost responsabil cu bazele de pe Lună şi de pe Marte, colonizarea satelitului Deimos, precum şi de găsirea metodelor de transport între staţii.

„Staţiile spaţiale pot reprezenta nu doar un mijloc de cercetare a spaţiului, ci şi alternativa la viaţa pe Pământ. Sperăm ca ideile noastre să rămână peste timp. Proiectul prezintă câteva inovaţii care se pot dovedi extrem de utile pentru viitoarele misiuni spaţiale. Am încercat să găsim soluţii pentru toate aspectele acestuia“, este convins Costin Dobrin.

La vârsta adolescenţei, aceşti elevi au în spate ore de studiu petrecute răsfoind tomuri, făcând calcule şi experimente, explorând cunoaşterea. Adunând orele de la şcoală cu orele dedicate studiului suplimentar, ei muncesc mai mult decât un adult la o slujbă. Au un limbaj tehnic, îţi mulţumesc mereu pentru atenţia pe care le-o acorzi şi orice însărcinare primesc se asigură că o duc la bun sfârşit.



Marina Cozma, cel mai tânăr pilot

Marina preferă albastrul cerului, chiar dacă are un nume asociat mării. La cei 17 ani ai săi, Marina deţine licenţa de pilot privat (PPL), pe care a obţinut-o în noiembrie anul trecut. La vârsta de 16 ani, a zburat pentru prima dată singură, devenind cel mai tânăr absolvent al şcolii de pilotaj de la Tuzla. „Aviaţia este cea mai mare pasiune a mea. M-a impulsionat mereu şi mă face să-mi doresc să dau tot ce este mai bun. Pentru că timpul meu este dedicat în mare parte studiului şi proiectelor şcolare, zbor în special în vacanţe“, mărturiseşte Marina Cozma.

Este pasionată de ştiinţă, în special de fizică, dar şi de fotografie. În timpul proiectului NASA ajunge să lucreze încontinuu, astfel că somnul se reduce la două ore. De multe ori, ajunge chiar şi la nopţi nedormite. „Pasiunea m-a ajutat să nu simt oboseala, iar ulterior, satisfacţia reuşitei a fost pe măsură. Timpul liber mi-l petrec la aerodrom sau învăţând lucruri noi, studiind. Nu vreau să las să treacă niciun moment fără să-l valorific, fără să fac ceva constructiv“, spune Marina.

Pentru ea, participarea la concursurile NASA a fost unul dintre motivele pentru care a ales să urmeze cursurile Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“. În vara lui 2014, la concursul „International Space Settlement Design Competition“, organizat la centrul spaţial Kennedy din Florida, Marina Cozma a obţinut premiul „Dick Edwards Award for exceptional leadership“, distincţie acordată celui mai performant coordonator din competiţie, pe baza cunoştinţelor în domeniu şi calităţilor sale de lider. La acelaşi concurs, cu echipa, s-a clasat pe locul al doilea. „Am concurat cu trei echipe finaliste din toată lumea şi am obţinut premiul al doilea cu Matei, Costin şi cu alţi nouă elevi din România“, spune Marina.

Copiii care fac un viitor mai bun pentru România

Asemenea Marinei Cozma, Matei Popovici a ales să studieze la Colegiul „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa pentru a intra în proiectele NASA. În interacţiunea cu ceilalţi colegi de echipă, Matei şi-a dat seama de punctele sale forte: modelarea 3D, programarea, robotica. „Pentru mine este un punct de plecare pentru a face în viaţă ceea ce-mi place. Vreau să urmez o facultate cu profil de informatică, pentru a putea activa în domenii ca dezvoltarea de jocuri şi software, robotică, simulări ştiinţifice“, spune Matei Popovici.

Modelarea 3D este, de altfel, una dintre pasiunile pentru care-şi face timp la sfârşitul săptămânii. Studiul creativ a devenit o modalitate de relaxare. „Lucrez la diverse proiecte prin care reconstitui virtual realitatea lumii înconjurătoare. Chiar şi atunci când sunt foarte obosit obişnuiesc să desenez. Îmi dă posibilitatea să-mi exprim sentimentele“, se destănuie Matei.

El participă anual la şcoala de vară „CreatiVE“ organizată de tatăl său, profesor universitar de informatică, în cadrul Universităţii Ovidius, în parteneriat cu Universitatea de Tehnologie Delft din Olanda şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. „Anul trecut am fost mentor şi i-am ajutat pe participanţi să-şi ducă la bun sfârşit proiectul care consta în realizarea, în mediul virtual, a unei clădiri istorice“, spune Matei, pasionat şi de informatică, şi de robotică.

La Black Sea ROV Competition, concursul de roboţi subacvatici, Matei a fost, de asemenea, premiat. Anul acesta va face echipă cu Marina la concursul CanSat, care constă în construirea unui minisatelit. „Probabil că-mi voi continua studiile în România. Chiar dacă în străinătate există mai multe oportunităţi, consider că şi ţara noastră oferă posibilităţi în domeniul pe care l-am ales. Dar oriunde aş studia, mă voi întoarce acasă. Vreau să am o contribuţie în construirea unui viitor mai bun al României“, doreşte Matei.

Costin, veteranul olimpiadelor

Costin Dobrin a participat în 2014 la Olimpiada Internaţională de Ştiinţele Pământului desfăşurată la Santander, Spania, unde a obţinut medalia de argint. „Performanţa necesită mult timp. Asta înseamnă uneori să foloseşti timpul liber pentru performanţă. Nu-mi place să folosesc cuvântul «sacrificiu», deoarece studiul nu implică decât plăcere“, dă asigurări liceanul, fiul unor profesori de fizică ce pregătesc elevi pentru lotul NASA, elevi care sunt medaliaţi la olimpiade internaţionale.

Costin este voluntar la clubul Interact Pontus Euxinus şi totodată, participă în fiecare an şi este premiat la concursul de Discurs Public în Engleză. „Visul meu a fost dintotdeauna să studiez în SUA. Acolo m-am văzut cu cele mai multe posibilităţi. Am participat la două conferinţe NASA în SUA (n.r. – Washington DC – 2012, Los Angeles – 2014), unde am avut şansa unică de a cunoaşte oameni de ştiinţă şi astronauţi. Cel mai frumos suvenir îl am din 2012, când m-am fotografiat alături de Buzz Aldrin (foto), al doilea om care a păşit pe Lună. Am două alegeri momentan: fie să studiez Ştiinţele Pământului, fie să urmez drumul cercetării, de ce nu, chiar la NASA“, este planul lui Costin.

Celebrul astronaut Buzz Aldrin, al doilea om care a păşit pe Lună - împreună cu liceenii NASA

Mesajul din capsula timpului

Marina, Matei şi Costin sunt trei elevi cu pasiuni total diferite, dar cercetarea spaţiului i-a adus împreună. Au însă un vis comun: peste ani, când proiectele NASA imaginate de ei vor deveni realitate, ei îşi doresc să fie parte a acelor vremuri istorice. „În evoluţia umanităţii, colonizarea spaţiului este următorul pas firesc. Expansiunea nu trebuie să se oprească aici, pentru că posibilităţile sunt nemărginite!“, spun entuziasmaţi liceenii NASA.

Fiecare dintre ei speră că acel timp nu este foarte îndepărtat. „Aceste concursuri organizate de NASA au rolul de a acumula ideile pentru viitoarele proiecte spaţiale. Îmi doresc să contribui la realizarea lor“, speră Marina Cozma.

Matei Popovici crede că visul este realizabil: „Mi-ar plăcea să cred că voi prinde acele vremuri, caz în care aş fi bucuros să antrenez viitori pionieri în vederea cuceririi spaţiului cosmic“.

Costin Dobrin este convins de asta. „Visul nostru de a construi o staţie va deveni realitate! Poate că voi fi prea bătrân ca să locuiesc într-un oraş spaţial, dar mă voi autoproclama «bunicul» staţiei spaţiale“, râde Costin.



„Între povară şi puterea obişnuinţei“

Profesorul Ion Băraru, coordonatorul lotului NASA, este mândru de realizările copiilor săi. „La început a fost un premiu. Apoi, alt premiu. Apoi alte premii, din ce în ce mai multe, ca o povară de care îţi este teamă aşteptând-o. Apoi a venit, bine proiectat şi structurat, comportamentul elevilor, pentru unii dintre ei apărând aceeaşi repetabilă povară“, se confesează profesorul.

De laureaţii de anul acesta, de la proiectul „Oberth“, dascălul este uimit. „Au devenit performeri adevăraţi. Au un comportament specific «mircist» – sunt perfecţionişti. Este a multa oară când cuceresc un trofeu important. Te uiţi la ei şi rămâi uimit: se manifestă pre-profesional! Nici nu se mai simte povara muncii lor extraordinare, repetabila povară“, subliniază profesorul Băraru.

Timpul a servit o lecţie chiar şi profesorului de fizică. „Am înţeles de ce aceşti performeri nu se plâng de povara premiilor lor: se vindecă cu puterea obişnuinţei. Pentru echipele cu care uneori mă consider contopit, puterea obişnuinţei a devenit un soi de murmur interior, ca o rugăciune simplă şi formidabil de benefică“, îşi exprimă convingerea profesorul Ion Băraru.

Vă mai recomandăm

Zece ani de dominaţie românească. Profesorul Ion Băraru, părintele „galacticilor“ NASA

FOTO Ploaia de stele din galaxia NASA. Profesorul de fizică Ion Băraru: „Visul meu s-a împlinit“

Ion Băraru, profesorul care a uimit NASA

FOTO Un astronaut a fotografiat Constanţa de pe Staţia Spaţială Internaţională. Imaginea a fost apreciată de mii de oameni din toată lumea

Fenomenul Constanţa. Aproape 140 elevi mircişti, premiaţi la competiţia spaţială NASA

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: