Legătura dintre Magistrala Albastră şi Prusia. Proiectul căii navigabile care s-a născut în 1837 a demarat pe vremea lui Dej şi s-a finalizat în timpul lui Ceauşescu

Canalul Dunăre-Marea Neagră nu a fost un proiect inventat de comunişti. Ideea realizării acestei investiţii a avut-o pentru prima dată Germania în anul 1837, însă nu s-a putut realiza la acea vreme. Găsind momentul prielnic, Gheorghe Gheorghiu-Dej a deschis şantierul unde i-a trimis pe toţi intelectualii care se opuneau regimului.

În publicaţia „Curierul Constanţei“ din data de 20 aprilie 1914, avocatul Anton C. Diamandopol vorbeşte despre un proiect al unui canal navigabil care să lege Dunărea de Marea Neagră. Textul articolului a fost publicat de istoricul Stoica Lascu în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“. 

„Încă din anul 1837, Germania, lipsită de colonii, căuta debuşeuri economice şi financiare pentru exportaţiunea produselor sale industriale care ameninţau s-o distrugă din caua supraproducţiei. Pe de altă parte, surplusul de capital care se îngrămădea pe pieţele financiare germane căutau o expansiune economică, rentele lor locale neaducând aproape niciun beneficiu detentorilor de efecte şi de capital numerar. 

De atunci vedem expansiunea Germaniei în Orient şi tendinţa ei de acaparare a tuturor industriilor şi debuşeurilor din maile capitale ale peninsulei balcanice, unde influenţa diplomaţiei sale distinse a reuşit să expulzeze orice alt factor economic financiar străin“, scria avocatul. 

Încă de la 1837 Germania s-a gândit la plasarea cât mai utilă a capitalurilor nemţeşti şi a ştiinţei practice, prin studierea unui canal navigabil Cerna-Vodă – Constanţa pe valea Carasu. Aşa că pe timpul Sultanului Mahmud al II-lea o misiune de patru ofiţeri prusaci a fost trimisă de regele Friedrich Wilhelm al III-lea în Dobrogea pentru a studia zona.  

Misiunea era să studieze sistemul de fortificaţie al Dunării şi să ridice planul văii Carasu pentru realizarea unui proiect de canal navigabil care să lege Dunărea cu marea.

Şantierul canalului Arhivă Chiriac Avădanei 

Misiunea s-a efectuat în Dobrogea în toamna anului 1837, când patru ofiţeri însoţiţi de mareşalul Sayd Paşa dela Silistra au venit la Rasova. Schiţele lor au fost studiate în 1885 de un inginer francez Jules Michael, care în anul 1862 a publicat o lucrare. 

Un astfel de proiect, se arăta mai departe, va fi benefic întrucât va elibera canalul navigabil Sulina – Galaţi care, din cauza îngustimii, se produc multe coliziuni.

Poiectul avea şi oponenţi. Astfel, credea el, „Rusia, canalizând braţul Kilia, s-ar opune la realizarea acestui canal, întrucât cantitatea de apă de pe Kilia ar fi preluată de Cerna-Vodă Constanţa. Pe de altă parte, reprezentanţii celor şapte puteri ale Comisiunei Europene a Dunării care a făcut sacrificii materiale pentru canalizarea şi rectificarea braţului Sulina se vor opune, având în vedere pierderea unui venit considerabil care provine din taxe de tonaj“.

Primul şantier

De abia la 25 mai 1949, Consiliul de Miniştri a hotărât demararea lucrărilor pentru construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, pentru a se asigura un transport mai ieftin şi crearea unui sistem de irigaţii. Cum deţinuţii trebuiau reeducaţi prin muncă, de-a lungul traseului canalului au fost înfiinţate colonii. În timp, numărul deţinuţilor de la canal a variat, în funcţie de amploarea lucrărilor, în 1952 depăşind 80% din forţa de muncă folosită. Lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră din epoca Gheorghe Gheorghiu Dej au fost oprite în 1953, pentru a fi reluate 20 de ani mai târziu. Din vechiul canal nu a fost utilizată decât o mică parte. Amplasamentul canalului realizat se suprapune peste cel început în perioada 1949-1953 pe o lungime de 9,4 kilometri. 

Magistrala Albastră

Povestea Magistralei Albastre poartă semnătura inginerului Chiriac Avădanei. El a fost desemnat de Nicolae Cauşescu să proiecteze măreaţa realizare comunistă.

Proiectarea a început pe data de 10 iulie 1973. Iniţial, echipa a fost formată din 185 de ingineri şi de tehnicieni de la IPTANA. După după doi ani, erau 225 de specialişti. „Lucram la realizarea studiilor cu universităţile din Bucureşti şi Timişoara şi cu cei de la IPTANA, precum şi cu alte 37 de centre, institute de cercetare şi de proiectare din toată ţara.

Le dădeam teme, examinam şi avizam studiile şi documentaţiile tehnice elaborate.Trebuia să găsim soluţiile ce mai economicoase. După aprobarea proiectului general, în 1978, timp de trei zile pe săptămână urmăream şi examinam execuţia lucrărilor“, a povestit pentru „Adevărul“ Chiriac Avădanei.

După mai multe proiecte, a fost ales cel final: canalul se desprinde din Dunăre la Cernavodă (la kilometrul 300 pe fluviu) şi, urmând Valea Carasu, pătrunde la kilometrul 40 în platoul dobrogean, pe care îl traversează pe direcţia Basarabi-Valea Seacă-Straja-limita de nord a Lacului Agigea, până în portul maritim Constanţa.

În anii 1984-1987 s-a executat şi ramura de nord a canalului principal, pe direcţia Poarta Albă-Midia-Năvodari. În acest mod, s-a realizat în Dobrogea centrală, între Dunăre şi Marea Neagră, sistemul de canale navigabile ce conectează Dunărea cu principalele porturi maritime româneşti.

În aprilie 1974, au fost aprobate primele elemente ale proiectului. Pentru asta, s-au întocmit 147 de volume de studii şi de cercetări şi 358 de volume şi peste 6.000 de planşe – partea de proiectare propriu-zisă. În total, pentru canal s-au întocmit peste 35.000 de proiecte şi devize de execuţie.

În paralel cu întocmirea proiectului general, la sfârşitul anului 1975, s-a trecut la organizarea şantierelor, iar în următorul an, la lucrările propriu-zise.  

Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost inaugurat în luna mai 1984. Construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră a costat 24 de miliarde de lei, iar la realizarea lui au lucrat, în prima etapă, de trei ani, 22.000 de oameni, iar în ultimii ani, efectivul de personal a ajuns la 32.000 de oameni. 

Vă mai recomandăm:

Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră

Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului

„Statuia Libertăţii“ a românilor, lăsată pradă hoţilor. Monumentul Tineretului de la Straja este demontat bucată cu bucată

POMENIRE Mănăstirea martirilor de la Canal şi-a serbat hramul: Duminica Sfinţilor Români

FOTO Femeile, victime şi călăi în lagărul de muncă forţată de la Canal

FOTO VIDEO Canalul Dunăre-Marea Neagră, gulagul comunist al Dobrogei

FOTO Canalul care leagă Dunărea de Marea Neagră a fost populat cu sirene