Lansare la Bookfest. Carte-documentar despre Dobrogea, scrisă de doi istorici ai locului, tată şi fiu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dobrogea mai puţin ştiută - Balabancea din Tulcea Sursa Facebook Dan Bandacu
Dobrogea mai puţin ştiută - Balabancea din Tulcea Sursa Facebook Dan Bandacu

O nouă carte despre unicitatea şi valoarea Dobrogei în patrimoniul universal este lansată în acest weekend la Bookfest, scrisă de doi istorici, tată şi fiu. „Este o carte despre inima Dobrogei“, o descriu autorii, profesorul Constantin Vitanos şi dr. Claudiu-Alexandru Vitanos.

„Nu există ținut românesc mai puțin cunoscut de români decât Dobrogea. Și totuși nu există ținut românesc mai original ca înfățișare fizică și etnică, mai prețios pentru rolul pe care îl îndeplinește în statul actual românesc, mai plin de amintiri străvechi și mai demn de cercetat decât acest pământ disprețuit al Dobrogei. Dobrogea ne-a unit direct cu Marea, atât de necesară oricărui stat modern. Oricât ne-am îngriji de restul țării, de nevoie va trebui să păzim și să îmbunătățim Dobrogea, căci prin ea se deschide poarta noastră către lume. Avem și alte porți, dar acestea dau spre vecini. Ca să poți trece, trebuie să ceri voie vecinului. Marea singură e drumul tuturor. Dobrogea mai mult își ascunde frumusețile. Trebuie să te apropii și să o cercetezi atent și cu iubire ca să-și descopere însușirile pe care le are numai ea. Dar atunci te răsplătește neașteptat. Cine cunoaște Dobrogea o iubește pentru totdeauna“. 

Aşa a descris Dobrogea academicianul George Vâlsan (1885-1935), primul doctor în geografie al României, care era născut la Bucureşti, dar care şi-a încheiat călătoria vieţii la Carmen Sylva (actuala Eforie Sud).

Doi istorici ai locului, profesorul Constantin Vitanos (fost inspector şcolar general al Constanţei) şi fiul său, cercetătorul Claudiu-Alexandru Vitanos, au alcătuit un volum dedicat Dobrogei care adună cele mai importante date despre ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră. „Am dorit să conturăm rolul și locul ținutului dintre Dunăre și Mare în istoria noastră, precum şi contribuția sa la îmbogățirea patrimoniului umanității. De asemenea, să apropiem mai mult cititorii de acest ținut miraculous - Dobrogea“, arată autorii cărţii intitulate „România de la Marea cea Mare“ (Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2018), prezentată ca un ţinut original care îmbogăţeşte patrimoniul umanităţii.

Cartea cuprinde o cronologie a unor repere istorice care privesc ţara noastră, prezintă particularităţile regiunii şi aminteşte ceea ce face Dobrogea unică în peisajul naţional şi european. Autorii vă aşteaptă sâmbătă, 2 iunie, ora 14, Pavilon B2, stand F22, la Bookfest pentru a putea schimba impresii, păreri şi o sesiune de autografe. Volumul scris de prof. Constantin Vitanos şi dr. Claudiu Alexandru Vitanos este dedicat Centenarului Marii Uniri. 

„România de la „Marea cea Mare”; Ţinut original - Îmbogăţeşte patrimoniul umanităţii, Opinii Externe este o lucrare care poate fi receptată pe trei niveluri: o poveste frumoasă, un adevărat manual pentru generaţiile tinere, o importantă sursă de documenatare pentru cercetători. În esenţă, ca formă şi conţinut, constituie un mod inedit de a face cunoscute cititorilor valorile Dobrogei, multe din ele europene şi mondiale”, ne împărtăşeşte dr. Claudiu Alexandru Vitanos. Anexa op-ului: Evoluţia judeţelor României în perioada 1990-2015 cu subcomponentele sale, facilitează cititorilor analize şi comparaţii şi totodată, asigură publicului cunoaşterea stemelor judeţelor şi accesul la imagini reprezentative”, subliniază prof. Constantin Vitanos.

Redăm câteva pasaje din cartea-documentar despre Dobrogea:  

„La sfârșitul anilor 1990, exploratorul Robert Ballard, omul care a descoperit Titanicul, a realizat cu ajutorul unei echipe de savanți o cercetare revoluționară a stratului anoxic al Mării Negre. Ballard, entuziasmat, aprecia că: „imaginea completă e fantastic de bizară: posibilitatea ca toate navele care au eșuat în Marea Neagră, din Zorii omenirii și până acum - probabil în jur de 5.000 de epave - să zacă în perfectă stare pe fundul mării”

„Natura a vrut ca cel mai vechi pământ al Europei să fie alături de cele mai nou pământ - Delta Dunării, în Dobrogea“

„Călătoria fluviului ia sfârșit la vărsarea în Marea Neagră. Aici se mai află două minuni ale naturii: Pădurea Letea și Delta Dunării“

„Cum curg apele spre Dunăre și Mare, așa au curs și oamenii în vremurile când singurele drumuri de circulație erau, mai ales, pe lângă apele curgătoare. Bălțile Ialomiței, Brăilei și Delta au avut un rol însemnat în popularea Dobrogei - regiuni de rară bogăție, cu pășuni fragede, cu belșugul peștelui și al vânatului. Apele au atras și au unit, mai mult decât au despărțit. A se vedea și mulțimea dubletelor toponimice ale locuitorilor, ce se înșiră pe ambele maluri ale fluviului. Caracterul de mozaic etnografic al Dobrogei se regăsește în toate epocile istorice - firesc, când țara se află la răspântia atâtor drumuri mari. Se constată ca locuitori permanenți sau trecători, formând majorități sau minorități: geți, daci, berși, carpi (dintre popoarele trace); romani, sarmați, scyți, elini, celți, peucini, troglodiși etc. Mărturiile Evului Mediu sunt mai puține: greci, huni, slavi, bulgari, pecenegi, tătarii, turcii, valahii - din secolul al XII-lea. În epoca contemporană: românii, turco-tătarii musulmani, bulgarii, ucrainenii, lipovenii slavi, greci, germani, italieni, găgăuți, țigani, evrei.

Deci: rasa albă și rasa galbenă; indo-europeni, semiți și mongoli; latini, germani și slavi; creștini ortodocși, catolici și protestanți alături de mahomedani și mozaici - „O Europă și Asie în miniatură; un uriaș muzeu etnografic viu“ - iată icoana rezumată a lumii de la gurile marilor fluvii“.

Autorii îşi susţin argumentaţia prin citate din alte personalităţi care au studiat profilul Dobrogei.

„Între cele două laturi ale Dunării și litoralul Mării Negre este cuprinsă Dobrogea. Convențional, raportând-o la cele trei mari diviziuni ale țării, este legată de Țara Românească. În fapt, și geografic și istoric, și în sens etnic-cultural, Dobrogea este de sine stătătoare, una dintre cele mai interesante entități nu numai ale României, ci ale întregului continent“ - Lucian Boia, „România, țară de frontieră a Europei“

„În Dobrogea, încă mai simți existența lui Dumnezeu, iar românii nu trebuie să copieze societatea de consum, ci este necesar să se impună prin ceea ce au ei mai bun. România poate revoluționa viața spirituală a Europei“ - Leopold Sanchez, Le Figaro Magazine

„Lumea nu ştie mai nimic despre România, dar nici voi românii, nu vă cunoşteţi miracolele“ - Jacques-Ives Cousteau

„Ţin să afirm că, fără Dobrogea, Europa ar fi mai săracă, mai limitată în timp şi spaţiu, lipsită de experienţe fundamentale“ - Vincenzo Capeletti. 

Imagine indisponibilă

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Imagini de la 1912 cu cetatea antică aflată la mijlocul distanţei dintre Dunăre şi Marea Neagră

FOTO Locul din Dobrogea unde se află „actul de naştere a poporului român“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite