Lacunele noului Cod Rutier, reclamate de victimele accidentelor de circulaţie. „Pentru fiecare persoană rănită suferă alte 70 din jur“
0
Noul Cod Rutier, aflat din nou în discuţia parlamentarilor, este puternic contestat de reprezentanţii victimelor accidentelor auto. Ştefan Răcăşan, preşedintele Asociaţiei Victimelor din Accidente de Circulaţie (AVAC), arată care sunt lacunele normei legislative.
Codul Rutier, în noua sa formă, fusese amânat de la votare deoarece nu fuseseră reglementate detaliile tehnice privind contul unic în care trebuie vărsate amenzile.
Contul unic va fi deschis la Trezorerie, iar banii din amenzi vor fi transferaţi către primării. Poliţia va verifica achitarea acestor sancţiuni, în caz contrar, cei care nu-şi plătesc amenda în 30 zile urmând să-şi piardă permisul de conducere.
„Banii trebuie investiţi în proiecte educaţionale, nu să fie la dispoziţia primăriilor, care îi pot investi în orice proiecte vor ele. România are nevoie de educaţie rutieră, de la vârstele cele mai mici. Copiii trebuie să facă o oră de educaţie rutieră pe săptămână, de la grădiniţă până la universitate. La noi în şcoli nu se face nici măcar o oră pe lună“, este indignat Ştefan Răcăşan, preşedintele Asociaţiei Victimelor din Accidente de Circulaţie.
Iar educaţia rutieră este doar un aspect al problemei. România nu are nici la această dată o Strategie Naţională de Siguranţă Rutieră.
Aceasta trebuia implementată din 1995, de un consiliu interministerial format din 8 miniştri şi condus de premier. Organismul, care trebuia să aibă şedinţe semestriale de lucru, nu s-a întrunit în plen niciodată.
„Alte ţări care au adoptat această strategie şi-au redus spectaculos numărul de accidente. Serbia a adoptat strategia în 2010, iar în 2 ani numărul accidentelor a scăzut la 46%“, dă exemplu preşedintele AVAC.
Din cauza lipsei de investiţii în infrastructură şi pe fondul degradării nivelului de trai al românilor, asociaţia este sceptică în privinţa efectelor benefice ale noului Cod Rutier.
„Când populaţia este afectată de un puternic stres social, cum să fie altfel situaţia pe drumurile din România? Şoferii sunt îngânduraţi, preocupaţi de siguranţa zilei de mâine, se grăbesc să facă treabă cât mai multă, cât mai repede. Sunt presaţi, trăiesc în tensiune.
Cu drumurile dezastruoase pe care le avem, fără marcaje corespunzătoare, la un total de 6,5 milioane autovehicule şi cu o industrie auto care sporeşte permanent caii-putere ai maşinilor, bilanţul accidentelor este previzibil. Gândiţi-vă că în România am avut 2.300 morţi în accidente rutiere, numai în anul 2012!
Conform studiilor făcute, pentru fiecare victimă suferă 70 persoane din familie, din anturaj, de la serviciu. Pentru recuperarea răniţilor se cheltuieşte 2% din PIB-ul României, în condiţiile în care Ministerul de Interne are 1,4% din PIB. Banii trebuie investiţi în educaţie şi în infrastructură, înainte de a lăsa oameni beţi la volan şi amenzile uriaşe la mâna poliţistului care este agent constatator“, declară Ştefan Răcăşan.
Asociaţia Victimelor din Accidente de Circulaţie a înaintat un memoriu la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Reprezentanţii AVAC sunt nemulţumiţi de forma noului Cod Rutier, spunând că observaţiile lor nu au fost luate în seamă la consultările cu autorităţile care au elaborat norma legislativă.
„PUNCTE DE VEDERE ALE AVAC-ROMÂNIA PRIVIND MODIFICĂRILE NOULUI COD RUTIER
Avac Romania a luat act de intenţia MAI de modificare a OUG195 privind creşterea cuantumului amenzilor la regimul de circulaţie şi a măsurilor complementare de reţinere a permisului de conducere.
Măsurile preconizate păr la prima vedere nejustificate şi ineficienţe dat fiind faptul că nu mai devreme de luna iunie a.c. o asemenea măsură a fost luată de către guvern. De unde şi îngrijorarea noastră privind eficientă măsurilor, dat fiind faptul că la nici două luni de la aceste modificări guvernul a simţit nevoia unor majorări semnificative ale sancţiunilor.
Întrebarea justificată a noastră se referă la nedumerirea privind eficientă primelor măsuri şi dacă preconizatele modificări nu vor fi sortite aceloraşi consecinţe, sau aceste măsuri au un substrat care nouă ne scăpa!
Plecând de la premiza că majoritatea cetăţenilor români au venituri undeva pe lângă salariul mediu pe economie, în contextul majorării semnificative a sancţiunilor, întrebarea firească se pune cu privire la posibilităţile acestora de a face faţă noilor reglementări. Asta şi în respectarea principiului de drept potrivit căruia un act normativ se elaborează şi implementează numai în măsură în care sunt îndeplinite condiţiile de aplicare ale acestuia.
În acelaşi timp, apreciem că măsurile propuse se îndepărtează de la scopul şi obiectivele codului rutier,şi anume creşterea fluidizării traficului şi asigurarea integrităţii corporale şi fizice ale participanţilor la trafic.
Constatăm că la eficientizarea regimului de siguranţă rutieră, în prezent, singura entitate a statului român rămâne Direcţia de Poliţie Rutieră din IGP, în contextul în care a fost creat prin HG437/1995 Consiliul Interministerial de Siguranţă Rutieră, organism special pentru a elabora şi implementa Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră. Din păcate nici în present această nu a fost elaborate.
Credem cu tărie că nu putem lasă pe umerii unei singure entităţi povară unei asemenea responsabilităţi şi pe cale de consecinţă, este imperativ necesar că în timpul cel mai scurt instituţiile responsabile ale CISR să elaboreze Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră.
Trebuie să arătăm că alte state ale comunităţii europene precum: Estonia, Luxemburg, Suedia şi altele, au implermentat strategia, reducând cu peste 50% numărul accidentelor rutiere, înscriindu-se în dezideratul potrivit căruia până în anul 2020 toate statele sunt obligate să reducă cu 50% numărul accidentelor rutiere.
Totodată, nu înţelegem de ce direcţiei rutiere îi sunt create responsabilităţi pe linia colectării amenzilor când, pe de o parte , în structurile aparţinând Miniusterului de Finanţe există asemenea atribuţii , iar pe de altă parte, acestea exced sarcinilor funcţionale stabilite prin legea organică.
Ne scapă interesul accentuat spre măsuri sancţionatorii drastice în contextul în care, deşi codul rutier prevede expres efectuarea unor activităţi de educaţie rutieră săptămânale la nivelul instituţiilor de învăţământ preuniversitar, care nu se realizează de loc, ştiut fiind faptul că după obţinerea permisului de conducere posesorii acestora nu mai au nici o obligaţie legală spre a-şi împrospăta cunoştinţele în domeniu legislaţiei rutiere.
În concluzie arătăm că:
- Nu înăsprirea sancţiunilor duce pe cale de consecinţă la reducerea numărului de accidente rutiere, ci mai degrabă îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, a semnalizării uniforme corespunzătoare concomitent cu elaborarea şi implementarea urgenţă a unei strategii naţionale de siguranţă rutieră la care să fie angrenate într-un sistem unitar coordonat toate instituţiile abilitate în domeniu.
- Totodată, apreciem că se impune cu necesitate aplicarea fermă a legii pe linia educaţiei rutiere din instituţiile de învăţământ.
- Asociaţia noastră nu susţine măsurile de modificare a codului rutier în forma actuală“
Vă mai recomandăm
Bilanţul negru al minivacanţei de Rusalii. 19 accidente rutiere în trei zile
Care este principalul pericol de pe şosele, mai grav decât viteza
Poliţia Rutieră, cu alcooltestul la uşa cluburilor. A fost Noaptea Europeană fără accidente
Se încarcă comentariile...
