La ce televiziune va fi difuzat serialul românesc despre geto-daci. Regizor: „«Braveheart» e un etalon pentru mine“
0
Episodul-pilot al producţiei „Geto-dacii. Superstiţii şi război“, realizată de Carpathian Pictures, ar urma să fie difuzat în primăvara anului 2017.
Dacă totul merge conform planului, o dublă premieră se va înregistra în România în această primăvară. Un serial istoric dedicat geto-dacilor este programat să fie difuzat la o televiziune naţională, după o pauză de câteva decenii de la turnarea unor producţii cu caracter naţionalist, precum „Dacii“ (1967, Sergiu Nicolaescu), „Columna“ (1968, Mircea Drăgan) şi „Burebista” (Gheorghe Vitanidis, 1980).
„Geto-dacii. Superstiţii şi război“ va fi primul serial românesc şi prima producţie autohtonă de acest gen apărută după 1989. Prin serialul conceput de Casa de Producţie Carpathian Pictures în colaborare cu Naţional TV se doreşte reconstituirea unor timpuri care constituie pentru români motiv de mândrie naţională.
Vezina, principalul aliat al lui Decebal
Povestea începe în anul 80 e.n., la sud de Carpaţi, în tribul getic condus de bătrânul taraboste Zuras, care are trei fii: Brassus, Davos şi Vezina. Geţii se luptă cu triburile care au făcut pact cu romanii, iar după victoria asupra Buradavensilor, ei găsesc o comoară fabuloasă. În urma unui vis premonitoriu al tatălui său, Vezina preia conducerea tribului său şi ajunge lider al geţilor, devenind principalul aliat al lui Diurpaneus - cel care avea să fie cunoscut ca Decebal, ultimul rege al dacilor.
Sezonul 1 din serial va culmina cu lupta de la Tapae din anul 87 e.n., în care puternicii romani vor fi spulberaţi de curajoşii geto-daci. Mare parte din filmările episodului-pilot, proiectat a fi difuzat în luna martie la postul Naţional TV, au fost făcute în Dobrogea, acolo unde vor fi turnate şi următoarele episoade din primul sezon. Dacă va fi un succes, serialul va continua cu alte sezoane. Până atunci, echipa „Geto-dacilor“ se pregăteşte să se mute la Medgidia unde, pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, lângă Stadionul Olimpic „Iftimie Ilisei“, vor fi săpate tranşee şi vor fi înălţate palisade pentru scenele unei lupte crâncene. Dacă vremea va permite, filmările încep în februarie.
Un „Braveheart“ al României
Scenaristul, regizorul şi coproducătorul Florin Anghel (32 ani), fondatorul Carpathian Pictures, spune că este un vis din copilărie să realizeze filme istorice. Originar din Feteşti, cineastul lucrează de câţiva ani la producţii despre voievozii neamului, cum ar fi „Basarabii“. Autodidact în cinematografie şi pasionat de istorie, Anghel susţine că vrea să facă din „Geto-daci“ un „Braveheart“ al României.
„La Revoluţia din 1989, eu eram pionier. Fac parte din ultima promoţie care a învăţat istorie la şcoală după manualele vechi, astfel că am cunoscut trecutul cu ochi de copil şi am crescut visând la legendele şi faptele de vitejie ale strămoşilor noştri. Filmul «Braveheart», al lui Mel Gibson, este pentru mine un etalon în materie“, mărturiseşte cineastul.
Producătorul mai spune că a rezolvat cu partea financiară, dar se află la faza provocării mentale, când cei implicaţi în realizarea serialului trebuie să treacă peste toate obstacolele. Florin Anghel spune că echipa lui este foarte motivată să răzbească. „Ne gândim şi la potenţialul pe care l-ar crea aceste filme. Toată emulaţia care se naşte în locurile unde filmăm, oportunităţile pentru comunitate, locuri de muncă temporare sau permanente, interesul turistic - oamenii vor avea o pâine de pus pe masă. Suntem hotărâţi să învingem. Pentru România, istoria este o resursă impresionantă care poate fi folosită în interes naţional. Asta ar trebui să facem, să valorificăm această resursă“, afirmă Florin Anghel.
Dacii şi romanii
Din distribuţia episodului-pilot fac parte actori necunoscuţi publicului, profesionişti sau amatori. Distribuţia a fost susţinută de corpul figuranţilor, compus din asociaţii de reconstituire istorică, în care Asociaţia Culturală Tomis, al cărui membru este Florin Anghel, are un rol de bază în desfăşurarea filmărilor. Membrii asociaţiei apar de la primele scene ale serialului, iar unul dintre ei joacă rolul fratelui cel mare al lui Vezina, Brassus.
„Dacii“ şi „romanii“ de la Constanţa au recuzita proprie cu care participă la manifestări dedicate istoriei antice, în ţară şi peste hotare. Sunt oameni cu diverse ocupaţii (manageri, şefi de gară, scafandri, liceeni, studenţi), de vârste diferite (15-57 ani), care au două preocupări comune: istoria şi actoria. Să intri în hainele unor strămoşi este pentru ei plăcerea care-i însufleţeşte, cu care-şi ocupă timpul liber, pe care altfel l-ar pierde la televizor.
Marinar dac, aviator roman
Marinarul Radu Florin Covaliu (42 ani) este liderul celor 75 membri ai Asociaţiei Culturale Tomis (ACT). În micul său atelier de acasă este meşterită şi întreţinută recuzita asociaţiei: cămăşile, tunicile, încălţările, platoşele, scuturile, coifurile, săbiile încovoiate etc. Materialele sunt cumpărate de la producători, iar unele obiecte, care necesită prelucrare cu dispozitive speciale, sunt comandate din Germania. Îşi alcătuiesc singuri costumaţia, care trebuie să arate cât mai autentic, în respectul adevărului istoric. Vestimentaţia şi armele din dotare vor fi văzute în serial, unde toţi romanii sunt întruchipaţi de oamenii de la Constanţa.
În serialul „Geto-dacilor“, marinarul Radu îşi joacă rolul preferat, de căpetenie dacică, pe nume Tarbus. Colegul său de la ACT, Gabriel Lupaşcu, aviator la Baza Aeriană de la „Mihail Kogălniceanu“, este comandant roman. Statura sa impozantă devine înfricoşătoare când aviatorul îmbracă ţinuta de războinic şi ridică scutul greu de 10 kilograme. „O scenă a trebuit trasă de zece ori până când regizorul s-a declarat mulţumit. Era un frig de minus 5 grade Celsius, am stat ore nemişcaţi, în atmosfera de platou, iar la final abia am putut duce scutul la piept. Pare uşor, dar nu e“, recunoaşte Gabriel.
Bucate după reţetele lui Apicius
Membrii Asociaţiei Culturală Tomis (ACT) se află sub îndrumarea Muzeului Militar Ferdinand I din Constanţa, ai căror coordonatori le-au pus la dispoziţie un spaţiu pentru păstrarea recuzitei. Costin Scurtu, directorul muzeului, îi ajută pe voluntarii ACT cu materiale documentare pentru a se prezenta cât mai bine în faţa publicului. Fiecare contribuie cu propriile resurse la tabloul general: de la apariţie, până la hrana specifică acelor timpuri, preparată după reţetele lui Apicius, bogatul gurmand roman care a trăit pentru desfătarea simţurilor.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
