La un an de la fuga în Madagascar, Radu Mazăre nu apare pe lista online „Most Wanted“. Explicaţiile Poliţiei Române

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhiva
FOTO Arhiva

Fostul primar al Constanţei a fugit din România, unde se afla sub control judiciar, pe 30 decembrie 2017. Radu Mazăre a anunţat că a solicitat azil politic în Madagascar, ţară unde acesta are şi unele afaceri.

„În jurul orei 12.00, poliţiştii din cadrul Biroului Supravegherii Judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa s-au sesizat cu privire la faptul că un bărbat aflat în control judiciar, in baza unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, nu s-a prezentat pentru a semna în graficul de prezenţă”, suna anunţul IPJ Constanţa din urmă cu un an.

În aceeaşi zi, în România apărea o scrisoare transmisă de Mazăre în care menţiona că este „o ţintă politică a Statului Paralel…Atunci când în România va există o justiţie reală, mă voi întoarce”

Radu Mazăre, absent de pe „Most Wanted”

Deşi au trecut 365 de zile de la acest eveniment, Radu Mazăre nu apare pe lista „Most Wanted” (persoane urmărite) de pe site-ul Poliţiei Române, listă pe care apar, printre alţii, Avraham Morgenstern, Elan Schwartzenberg, Gabriel Popoviciu, Attlia Marko. În acelaşi loc erau, până de curând, postate semnalmentele şi fotografiile Elenei Udrea şi ale Alinei Bica.

Răspunzând solicitării reporterilor „Adevărul”, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), prin intermediul subcomisarului de poliţie Olga Menaev, ne-a transmis că „pagina Persoane Urmărite de pe site-ul de internet al Poliţiei Române nu este o bază de date, detaliile persoanelor care apar pe pagină au fost publicate în scopul de a se obţine informaţii în vederea depistării/localizării acestora, iar criteriile în baza cărora sunt selecţionate aceste persoane sunt stabilite prin dispoziţii interne care au caracter confidenţial.”

În plus, susţin reprezentanţii IGPR, fostul primar al Constanţei a fost localizat pe teritoriul statului Madagascar, existând informaţii despre acest lucru, chiar înainte de a fi dat în urmărire.

Totodată, poliţiştii spun că Radu Mazăre a fost dat în urmărire naţională la data de 10.01.2018, în baza mandatului de arestare preventivă emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în urmărire internaţională la data de 11.01.2018.

În luna iulie 2018, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au stabilit ca mandatul de arestare în lipsă pentru Radu Mazăre să rămână definitiv întrucât, aşa cum se arată în motivare, fuga sa în Madagascar reprezintă o sfidare a ÎCCJ ce a creat un sentiment de slăbiciune a statului, în contextul în care există deja cazuri notorii similare.

Inculpaţii din dosarele lui Radu Mazăre

Emilian Schwartzenberg este trimis în judecată de procurorii DNA deoarece în cursul anului 2011, l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures S.R.L., să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, pentru ca acesta să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures S.R.L să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului social „Henri Coandă” în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro) din municipiul Constanţa.

Emilian Schwartzenberg este arestat în lipsă pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită. Acum locuieşte în Israel, fiind urmărit internaţional de Poliţia Română.

Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, fost senator PSD, este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiunilor de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii (3 infracţiuni) în dosarul campusului social „Henri Coandă”.

În acelaşi dosar este trimis în judecată şi prietenul lui Radu Mazăre omul de afaceri Avraham Morgenstern cu privire la săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Acesta a fost arestat recent în Argentina fiind urmărit internaţional de Poliţia Română.

În primă instanţă, magistraţii ÎCCJ au decis, în iunie 2018, achitarea celor trei inculpaţi, fostul primar al Constanţei primind o amendă de 5.000 de lei.

Un alt apropiat al lui Radu Mazăre, trimis în judecată, este omul de afaceri Gabriel Strutinsky. Acesta este acuzat de 3 infracţiuni de complicitate la luare de mită. În acelaşi dosar este trimis în judecată şi Eduard Martin, asocial al firmei care asigură salubrizarea şi deszăpezirea Constanţei, Polaris M Holding, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi dare de mită.

Şi firma S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L., este trimisă în faţa judecătorilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi dare de mită. Firma aparţie familiei Martin, Eduard Martin fiind în vizorul anchetatorilor şi pentru evaziune fiscală, iar Dumitru Martin este condamnat în SUA pentru încercarea de mituire a unui ofiţer din armata americană.

Dosarul îi mai are ca inculpaţi şi pe Gabriel Stan (fost viceprimar al municipiului Constanţa), Tudoriţa Tolea, Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Laura Sorina Oprea, funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa, la data faptelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În decembrie 2017, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Decebal Făgădău, Radu Mazăre, Nicoleta Constantin, Antonela Dinescu, Elena Luiza Tănase, în calitatea lor de reprezentanţi ai primăriei Municipiului Constanţa, instituţie care a emis ilegal atât autorizaţia de construire a imobilului de pe plaja din Mamaia, Riviera Residences, cât şi certificatul de urbanism.

Prima autorizaţie emisă în anul 2009 a fost desfiinţată de către magistraţii Curţii de Apel Constanţa în anul 2012. Pentru a evita o dispoziţie a instanţei de demolare a imobilului, primăria Constanţa a emis în anul 2013 o altă autorizaţie de construire semnată de viceprimarul de la acea vreme Decebal Făgădau.

Cum ajungi pe lista „Most Wanted”

Procedura pentru ca o persoană să fie declarată urmărit internaţional este prevăzută de Legea 302/2005. „Darea în urmărire internaţională se solicită şi se dispune pentru identificarea şi căutarea unei persoane în scopul localizării şi arestării provizorii în vederea extrădării sau predării în România. În înţelesul prezentului articol, prin dare în urmărire internaţională se înţelege darea în urmărire prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol sau introducerea în Sistemul de Informaţii Schengen a unei semnalări cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea extrădării”, se arată la articolul 65, alineatul 1.

Acelaşi articol de lege spune că darea în urmărire internaţională se solicită atunci când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă, mandatul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, ori în hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate nu a fost găsită şi există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.

Darea în urmărire internaţională se dispune de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române la cererea instanţei care a emis mandatul de arestare preventivă sau a instanţei de executare.

În cazul localizării persoanei urmărite pe teritoriul unui alt stat, atunci când, potrivit legii statului respectiv sau tratatului aplicabil, „notiţa roşie” sau difuziunea nu echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, precum şi atunci când Biroul Naţional Interpol corespondent solicită expres, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte şi transmite cererea de arestare provizorie în vederea extrădării.

Pe aceeaşi temă:

Elan Schwartzenberg, despre Mazăre: „Procurorul DNA mi-a spus că, dacă fac denunţ împotriva lui Radu Mazăre, mi se rezolvă problemele“

Avocaţii omului de afaceri Strutinsky, inculpat în dosarul Polaris alături de Radu Mazăre, au cerut instanţei clarificări cu privire la implicarea SRI în anchetă

Curtea Supremă a menţinut mandatul de arestare pentru Radu Mazăre pentru că a sfidat instanţa şi a creat sentimentul de slăbiciune a statului român




 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite