Iţele încâlcite ale birocraţiei: de ce este transportul şcolar frâna din Educaţie
0
După ani buni de când asociaţiile de elevi se luptă pentru crearea unui cadru legal şi limpede, transportul elevilor în judeţ (naveta de la sat la şcoala din oraş) este în multe cazuri nesubvenţionat, deşi legea o prevede, iar unii copii abandonează şcoala din lipsa banilor pentru abonamente.
Statul a încercat prin diferite hotărâri şi ordonanţe să limpezească lucrurile, dar, spun elevii, mai rău le-a încurcat. Peste 30.000 de elevi fac naveta zilnic, iar mii dintre ei abandonează anual şcoala deoarece nu au posibilitatea financiară de a o frecventa. Asta, în timp ce Legea Educaţiei susţine că învăţământul este gratuit.
Transportul elevilor nu a fost o prioritate pentru niciun guvern, pentru niciun ministru al Educaţiei. De aceea, situaţia este neclară chiar dacă, zilele trecute, preşedintele României a promulgat Legea 226/2020 prin care transportul elevilor este gratuit, iar Consiliile Judeţene şi cele Locale trebuie să se îngrijească de acest lucru. Înainte de această Lege, guvernele au dat ordonanţe peste ordonanţe, complicând de fiecare dată modul în care elevii ar fi trebuit să aibă acces la transport gratuit sau subvenţionat.
Dacă pentru marile localităţi, unde transportul în comun este subordonat administraţiilor locale, s-a putut oferi gratuitate elevilor, transportul subvenţionat sau gratuit intrajudeţean şi interjudeţean nu a fost niciodată pus în practică decât cu mici excepţii (judeţele Sibiu sau Braşov). În rest, elevii erau la mila Consiliilor Judeţene şi a înţelegerii acestora cu firmele private de transport.
Mame care plâng în faţa şoferilor
Începând de duminică, 1 noiembrie, un transportator privat din judeţul Tulcea i-a anunţat pe elevi că nu-i va mai putea duce gratuit la şcoală deoarece nimeni nu a decontat transportul acestora pe luna septembrie. Sarcina era a Consiliului Judeţean (CJ), dar instituţia spune că nu a primit fonduri pentru acest lucru de la bugetul de stat.
„În total, sunt vreo 90 de copii care făceau naveta pe rutele noastre. O mamă a venit plângând la şofer şi a întrebat ce să facă. Noi le oferim, de la noi, o reducere de 20% a abonamentului, dar mai mult decât atât nu putem face. Avem bani de recuperat”, spune Ciprian Chiper, reprezentantul firmei de transport.
Tot el explică modul în care elevilor care fac naveta de la sat la oraş ar fi trebuit să li se acorde naveta în mod gratuit, conform OUG 70/2020 (cea mai recentă reglementare în vigoare). „Elevul aduce de la şcoală o adeverinţă în baza căreia noi am eliberat un abonament, iar ulterior am trimis către şcoală acel abonament. Şcoala face o adresă către Consiliul Judeţean cu toate abonamentele centralizate, CJ trimite situaţia judeţeană la Bucureşti, iar Guvernul ar trebui să le trimită banii. Apoi, CJ împarte: jumătate din bani îi dă către şcoală, jumătate către noi. Noi facem o factură către CJ (pentru jumătate din sumă) şi una către Şcoală (cealaltă jumătate)”.
Înainte de OUG 70/2020, în ultimele luni ale anului şcolar precedent (când prezenţa elevilor s-a putut face în mod fizic) decontarea transportului se făcea de către şcoli. „Luam banii de la elevi, le dădeam factură, iar elevii, la final de lună decontau de la şcoală”, spune Ciprian Chiper.
Consiliul Judeţean Tulcea a transmis reporterilor „Adevărul” că instituţia nu a decontat deocamdată transportul elevilor deoarece „nu există norme metodologice clare pentru această decontare, respectiv asigurarea surselor de finanţare. În perioada următoare se va căuta o soluţie pentru deblocarea situaţiei.”
Mariana S. are un băiat de liceu care face naveta Enisala-Tulcea. Un singur drum costă 17 lei, aşadar, într-o zi ar fi 34 de lei. „Cel mai probabil îl vom muta într-o gazdă, iar acasă va veni la final de săptămână. Sunt familii care nu-şi pot permite aceşti bani sau au mai mulţi copii care fac naveta. Ei ce fac?”, se întreabă femeia.
Realitatea din ţară, diferită de cea de la Bucureşti
Situaţia din judeţul Tulcea se regăseşte în majoritatea judeţelor şi, spun cei de la Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), se datorează Consiliilor Judeţene care nu au încheiate contracte cu operatorii judeţeni de transport, astfel încât acesta să devină un serviciu public şi să fie subvenţionat.
Încă din 2013, elevii s-au luptat cu statul român pentru rezolvarea reală a acestei probleme. Succesiv, guvernele au dat diferite ordonanţe care mai mult au complicat subvenţionarea transportului pentru elevi. Reamintim aici ultimele ordonanţe date înainte de promulgarea Legii 226.
„Istoria transportului elevilor începe în 2011, când Legea Educaţiei prevedea dreptul distinct al elevilor de a beneficia de decontarea navetei, respectiv reducere la transportul judeţean. Totuşi, niciunul din aceste drepturi nu a fost respectat, cauza fiind o serie de încurcături legislative”, spune Sabina Spătariu, preşedintele AEC.
Prin OUG 51/2019, statul a „reuşit” să elimine transportului judeţean din sfera serviciilor publice. Acest lucru a dus la desfiinţarea traseelor neprofitabile pentru companiile private de transport, la permiterea operatorilor să stabilească preţuri în mod discreţionar şi la imposibilitatea acordării reducerilor pentru elevi.
Ca să repare OUG 51, Guvernul României a adoptat OUG 70/2020 care prevedea că transportul judeţean al elevilor este gratuit. 50% din valoarea unui abonament trebuia decontată de către Consiliile Judeţene, iar 50% de către şcoli, din bani de la bugetul de stat. Doar că, nici de data aceasta Consiliile Judeţene nu au decontat transportul deoarece nu aveau încheiate acele contracte de serviciu public cu firmele private de transport.
Zilele trecute, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea 226/2020 prin care se modifică Legea Educaţiei Naţionale şi s-ar rezolva această problemă a transporturilor elevilor, el devenind gratuit, iar Consiliile Judeţene şi Locale ar trebui să-l acopere financiar din finanţarea de bază.
Şi această Lege pleacă de la premisa că transportul în comun într-un judeţ este serviciu public. „Având în vedere cadrul legislativ clarificat, solicităm preşedinţilor de consilii judeţene să finalizeze de urgenţă procedura de atribuire directă a contractelor de serviciu public şi să emită hotărâri prin care să acorde gratuitate elevilor”, spun elevii.
Dacă, teoretic, problema transportului pentru elevi s-a rezolvat, practic, realitatea din România arată că în fiecare an, mii de copii abandonează şcoala deoarece nu-şi pot permite costul acestui transport. Un studiu realizat de „Salvaţi Copiii” la finalul anului 2019 arată că unul dintre principalele motive ale abandonului şcolar este costul transportului.
„Costurile de şcolarizare sunt principalul motiv de abandon şcolar în comunităţile marginalizate. Pentru o parte dintre elevi, mai ales pentru cei din zonele rurale sărace, unul dintre aceste costuri restrictive este cel aferent transportului către şi de la şcoală. La nivelul anului şcolar 2015-2016, peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri… La nivelul anului şcolar 2017-2018, rata abandonului şcolar la nivel naţional în învăţământul primar şi gimnazial era de 1,7% (aproximativ 30.000 de elevi)”, se arată în studiul menţionat.
Se încarcă comentariile...
