Istoria spectaculoasă a Muzeului Militar din Constanţa, construit cu sacrificii de comunişti şi închis de Armata Română
0Muzeul Militar din Constanţa, cu o istorie la fel de tumultuoasă ca a Armatei Române, continuă să funcţioneze, deşi a primit destule lovituri în vreme de pace. Construcţia ridicată de comunişti, ambiţia generalului Ilie Ceauşescu, avea să fie închisă de orânduirea democratică.
La Muzeul Militar Naţional Ferdinand I – filiala Constanţa intrarea se face prin... uşa din spate. Intrarea oficială are lacăt pe uşă. Unitatea de cultură mai are doar doi angajaţi şi nu poate fi păzită în timp ce unul dintre ei este ghid pentru vizitatori.
În prezent, unitatea muzeală se zbate să supravieţuiască. Doar pasiunea şi determinarea directorului Costin Scurtu, care este la conducerea muzeului de 20 de ani, au ţinut-o în viaţă. Amenajările interioare sunt cele de la inaugurare, din 23 august 1987. Găurile din pereţi, multe apărute după ce s-au smuls exponatele atunci când o scurtă perioadă muzeul a fost închis, sunt acoperite cu bucăţi de pânză peste care s-au agăţat noi obiecte din ipsos.
Tavanul de la etajul al doilea şi pereţii sunt acoperiţi cu plasă albă, de camuflaj, donată de o unitate militară. Străinii care vin să viziteze muzeul rămân miraţi când îşi înalţă privirile. Toţi cred că scopul amplasării acesteia a fost aceea de a recrea spiritul cazon. În realitate, ea are o utilitate practică: să ascundă urmele vremii din perete şi pe pe tavan.
Muzeul trăieşte din vânzarea biletelor şi din închirierea sălii de spectacole şcolilor şi grădiniţelor. Încăperea unde se ţin serbări a fost amenajată în urmă cu mai mulţi ani de Fundaţia Baylor
Marea Neagră, ONG care se ocupă de tratarea şi îngrijirea persoanelor care suferă de boli infecţioase.
NICOLAE CEAUŞESCU S-A OPUS
Muzeul Militar Naţional – filiala Constanţa, care se află în cartierul Km 4-5, în curtea Diviziei 9 mecanizată Mărăşeşti, comandată de generalul Adrian Soci, are o poveste interesantă. Prin anii ’70, ofiţerii Diviziei 9 Mărăşeşti şi-au dorit amenajarea unui muzeu unde să fie expuse dovezi ale războaielor duse de români pe diferite fronturi, la care au avut o contribuţie însemnată şi oamenii de arme din Dobrogea. În acea perioadă se înfiinţase şi Muzeul Marinei Române la Constanţa şi acest fapt nu a făcut decât ca militarii trupelor de uscat să-şi dorească şi mai mult propriul lor muzeu.
Militarii au mers la generalul Armatei Române la vremea aceea, Ilie Ceauşescu, fratele dictatorului, care a fost încântat de ideea ca la Constanţa să existe un muzeu militar. Totuşi, decizia finală o dădea Nicolae Ceauşescu, şeful suprem al Armatei Române, care însă se opunea proiectului şi, prin urmare, nu s-au alocat nici fonduri speciale. Cu toate acestea, fratele său a dat ordin militarilor să înceapă construcţia.
MUZEU CAMUFLAT ÎNTR-O MAGAZIE
Găsirea unui spaţiu liber a ridicat iarăşi o problemă. O vreme, s-a cochetat cu ideea de a se ridica muzeul în parcul din Tomis II, fiindcă în apropiere funcţiona Comandamentul Mărăşeşti. S-a decis în cele din urmă ca muzeul să se construiască pe terenul unei unităţi militare din Km 4-5, o zonă periferică a oraşului. Pentru ca Nicolae Ceauşescu să nu afle că lucrările au început în anul 1980 fără voia lui, construcţia a fost ridicată în formă dreptunghiulară, aşa cum se construiesc în general magaziile de tehnică de luptă şi nicidecum nu a luat forma impozantă a unui muzeu. Toţi cei din zonă au fost informaţi că acolo se amenajează un depozit care să deservească unitatea militară din apropiere.
Magazia însă a fost înălţată cu două etaje. În prezent, muzeul are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, din care 800 de metri pătraţi reprezintă spaţiu expoziţional.
„Deşi la exterior construcţia semăna cu o magazie, la interior era împărţită astfel încât să fie posibil un circuit turistic. Ba, mai mult, o parte din planşeul dintre etajele I şi II a fost decupată pe o porţiune de 300 de metri pătraţi, pentru ca turiştii să aibă o vedere panoramică asupra piesei centrale, de rezistenţă a muzeului: un tranşeu din Primul Război Mondial. Totodată, decuparea planşeului permite şi admirarea unei fresce imense, pe un întreg perete, în care este evocat asaltul militarilor români asupra trupelor germane“, ne explică directorul instituţiei, Costin Scurtu.
MATERIALE DE LA CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ
Ridicarea muzeului s-a făcut cu ajutorul militarilor. Materialele folosite la construirea lui provin, în mare parte, de pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră. „Era un troc atunci. Mulţi militari erau duşi să lucreze la canal şi, în schimb, conducerea ministerului cerea materiale pentru ridicarea muzeului. Astfel, mozaicul de pe jos, care există şi astăzi, a fost adus de la canal. Inclusiv materialul de lemn care îmbracă pereţii provine tot de acolo“, dezvăluie Costin Scurtu.
Instituţia de cultură a fost finalizată cinci ani mai târziu, în 1985. Pe data de 2 mai a acelui an, generalul Ilie Ceauşescu, ajuns în Dobrogea pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră, a vizitat şi muzeul, însă nu l-a putut inaugura oficial, întrucât fratele său nu îşi dăduse încă acordul. Aşa au trecut încă doi ani fără ca muzeul să funcţioneze oficial. În cele din urmă, însă, Nicolae Ceauşescu a fost convins de utilitatea muzeului, spunându-i-se că în el există o sală a cultului personalităţii sale.
Inaugurarea oficială a filialei de la Constanţa a Muzeului Naţional Militar a avut loc pe 23 august 1987, în prezenţa generalului Ilie Ceauşescu. La eveniment a fost prezent şi generalul Vasile Milea, care avea legături strânse cu Constanţa, el deţinând în anul 1957 comanda Diviziei 9 Mecanizate Mărăşeşti. Generalul a fost destituit însă din funcţia deţinută, după descoperirea unei pagube de 700.000 de lei. Milea s-a apărat spunând că a folosit banii pentru a se asfalta interiorul unităţii.
Până în anul 1990, instituţia muzeală a fost subordonată Comandamentului Diviziei a 9-a Mărăşeşti, beneficiind de sprijin de specialitate din partea Muzeului Militar Naţional din Bucureşti. După anul 1990 s-a luat decizia ca muzeul să treacă, cu întreg patrimoniul şi personalul, în subordinea Muzeului Naţional Ferdinand I, cu titulatura de filială. La Constanţa există cea mai mare filială a muzeului central. Secţii mai sunt la Oradea, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Buzău şi Otopeni.
„DE-ABIA AM REUŞIT SĂ TRANSPORTĂM TUNURILE“
Problemele nu au contenit să apară nici după anul 2000. În urma reorganizării Armatei Române, şi personalul instituţiei de cultură a fost restrâns. „De la şapte angajaţi, câţi aveam, rămăsese unul singur, apoi nici eu, apoi doi oameni“, râde Costin Scurtu. În prezent, alături de Costin Scurtu, de muzeu se îngrijeşte Cristian Ţuţuianu, fost militar timp de 20 de ani. Acum, este omul bun la toate: este restaurator, conservator, ghid, amenajează spaţiile pentru expoziţii, dar face şi curăţenie.
Reorganizarea Armatei Române, în 2007, a pus pe lista neagră şi existenţa muzeului de la Constanţa. A fost cel mai greu moment din istoria lui.
„Trebuia să predăm toate piesele din expoziţie. Le-am zis să vină a doua zi, să le strâng eu aşa cum ştiu. Şi le-am pus pe majoritatea la parter. Numai că am avut probleme cu tancurile. M-am gândit să le duc la o unitate militară, ca să păstrez totuşi ceva să pot să-l redeschid într-o zi. Toată lumea se adunase aici ca să protesteze. De-abia am reuşit să transportăm tunurile“, îşi aminteşte el.
Totuşi, s-a dovedit ca decizia generalului Scurtu a fost inspirată. În 2009, muzeul a fost redeschis, după ce istorici din toată ţara au făcut memorii şi au arătat rolul şi importanţa unui astfel de muzeu.
Copiii pot recrea bătălii
Muzeul adăposteşte colecţii inedite de arme din timpul Primului Război Mondial până în zilele noastre. Piesa de rezistenţă este un tranşeu din timpul primei deflagraţii mondiale. Este vorba despre o dioramă care reproduce la scară naturală un loc unde se adăposteau soldaţii români de inamic. Aici, directorul muzeului, Costin Scurtu, recreează bătălii împreună cu copiii care-l vizitează.
În muzeu sunt expuse permanent aproximativ 10.000 de piese: de la armament la machete ale monumentelor înălţate în cinstea martirilor neamului. Sălile de expoziţie sunt organizate în funcţie de epoca istorică. La intrare tronează Mausoleul de la Mărăşeşti, locul unde au murit şi ostaşi dobrogeni. Două plăcuţe sunt desprinse din exponat. „Le-am desprins intenţionat, ne explică directorul. Cum vin aici, copiii nu se pot abţine şi pun mâna pe el. Şi atunci eu le arăt plăcuţele desprinse şi le explic cum se poate distruge. Şi atunci să-i vedeţi ce ochi mari şi speriaţi fac“.
Urmează reprezentările perioadei medievale, cu un sector dedicat creştinismului, unde sunt reprezentate toate cultele din România. Lecţia de istorie continuă cu războiul Crimeii şi cu Războiul de Independenţă al României. Hărţi, costume purtate în timpul luptelor, arme de luptă – toate sunt expuse la muzeul din Constanţa.
PIEDICA REVOLVERULUI GASSER
Dintr-un raft, Costin Scurtu scoate un pistol. „Trageţi piedica“, ne îndeamnă. Reuşesc, dar cu mare greutate. „Puţini pot asta“, spune el. Este un revolver nemţesc Gasser, făcut din oţel de calitate. Eficienţa lui s-a dovedit şi în război, nu s-a stricat niciodată. „Funcţionează şi astăzi şi nu se blochează. De asta nemţii erau renumiţi, pentru că armele lor nu se blocau niciodată. Erau de temut“, ne explică directorul. Alături sunt expuse pistoale cu capsă, iatagane cu teacă, o carabină mitralieră Dreyse, dar şi un tun în miniatură. O atenţie deosebită a fost acordată construcţiei Magistralei Albastre şi căii ferate Cernavodă-Constanţa.
De asemenea, sunt expuse imagini despre propaganda comunistă în Armata Română. Un spaţiu deosebit de generos este dedicat transmisiunilor. Aici pot fi observate radiotelefoane, un telex, un aparat telefonic cu manivelă, o minicentrală telefonică de unde se făcea leătura cu centrala în timpul războiului, o staţie portabilă de emisie-recepţie, aparatură Morse. Fostul prefect al Constanţei Claudiu Palaz a donat muzeului o ţinută de război din Extremul Orient. Picturi valoroase, semnate de pictorul constănţean M. Sibiceanu, din 1916, sunt expuse pe pereţi.
Lt. col. Mary Zidu, şeful Secţiei Patrimoniu a Muzeului Militar Naţional, a spus că ultima restaurare generală a pieselor din muzeul din Constanţa a avut loc în 2007-2009, când unitatea a fost închisă. „Noi administrăm doar patrimoniul muzeului, nu şi clădirea. Piesele au fost aduse de la Bucureşti şi au intrat pe mâna restauratorilor“, spune ea. Anual, o echipă formată dintr-un conservator, un restaurator şi un muzeograf merge la toate filialele instituţiei şi face o evaluare a exponatelor.
Nu are niciun indicator turistic
Muzeul nu beneficiază de nicio promovare turistică, iar Primăria Constanţa a refuzat sistematic să monteze un indicator turistic. De când este director, Costin Scurtu a adresat numeroase solicitări Primăriei Constanţa pentru a avea un indicator turistic în oraş, însă solicitările sale au rămas fără răspuns.
Singura tentativă a fost în 2007. „Aproape se materializase proiectul nostru, însă muzeul a fost închis. După 2009 mi s-a spus că un indicator nu poate fi montat oriunde şi este nevoie de un studiu care să stabilească unde poate să fie amplasat“, spune directorul. Primarul interimar al Constanţei, Decebal Făgădău, a promis că până în toamnă, în oraş vor fi montate 15 indicatoare pentru orientarea către muzeu.
Dacă a văzut că autorităţile locale nu îl sprijină, Costin Scurtu a încercat să promoveze muzeul prin alte mijloace. El a reuşit să adune la Constanţa, timp de două zile, pe 4 şi 5 iunie, cei mai buni istorici şi militari cu multe grade din Armata Română, la sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „Tradiţie. Istorie. Armată“.
Prezent la Constanţa, comandor Olimpiu Glodarenco, comandantul Muzeului Militar Naţional, a mărturisit că la Constanţa, la acest muzeu, colegii săi fac cultură. „Orice filială a Muzeului Militar Naţional reprezintă un centru de tradiţii militare şi de cultură. Filiala din Constanţa este un asemenea nucleu, care adună în jurul său numeroase instituţii generatoare de cultură din Dobrogea“, a spus el. Olimpiu Glodarenco are rădăcini adânci la Constanţa. Înainte de a deveni comandantul Muzeului Militar Central, în perioada 2006-2013 a fost directorul Muzeului de Marină Constanţa.
INTRAREA, ŞASE LEI
Muzeul de pe strada Prelungirea Liliacului este deschis de marţi până sâmbătă între orele 10.00 şi 17.00. Intrarea costă şase lei, iar copiii plătesc doar trei lei vizarea muzeului. În cazul în care grupuri de turişti doresc să viziteze spaţiul expoziţional în afara orelor de program, directorul le deschide larg porţile.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
