Istoria neştiută a stadionului din Constanţa: ridicat de deţinuţi politic, pe o groapă de gunoi, cu piatră de Canara

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Stadionul Farul, construcţia grandioasă de la malul mării, a fost construit de deţinuţi politic cu mari sacrificii, însă literatura de specialitate nici măcar nu a amintit de acest lucru.

Puţină lume ştie, dar stadionul din Constanţa, unde a debutat „Regele“ Gheorghe Hagi, are o istorie cât se poate de tumultoasă, cu accente tenebroase: a fost construit de deţinuţii politic, duşi la muncă silnic, iar piatra folosită este de Canara. În „Arhitectura RPR“, volum apărut în anul 1954, aflăm povestea stadionului.

 „În nordul oraşului Constanţa, între strada Primăverii strada Doamna Florica şi malul lacului Tăbăcărie exista de zeci de ani o mare întindere de teren (cca 40 ha) plină de gropi şi gunoaie, care, fiind şi în direcţia vânturilor celor mai frecvente, împrăştia asupra cartierului oraşului nori de praf şi tot felul de miasme“, scrie autorul arh. Dan Iovănescu, în publicaţia apărută sub egida Uniunii Arhitecţilor din RPR al Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii al Consiliului de Miniştri. 

Aşa se face că, în cadrul lucrărilor de înfrumuseţare a oraşului s-a hotărât proiectarea şi realizarea pe această întindere de teren lăsată în părăsire, a unui mare parc de cultură şi sport. 

Imagine indisponibilă

Teatru în aer liber şi bazine de înot, în proiectul iniţial

Proiectarea ansamblului cuprindea un parc, alei, terasamente şi plantaţii, construcţii comerciale. Mai mult decât atât, proiectul cuprindea: stadionul mic sau arena pentru volei, baschet, tenis, box, cu o capacitate de 2.500 de persoane; terenuri de antrenament de tenis, volei, baschet; o sală de gimnastică şi antrenament de iarnă pentru volei, baschet, tenis, cu o tribună pentru 500 spectatori; o sală cu bazin de înot pentru antrenament în timpul iernii; un bazin de înot în aer liber, un club nautic pentru canotaj şi vele, cu vestiare pentru 200 de persoane, precum şi garaje pentru toate ambarcaţiunile; un poligon de tir: teatru în aer liber, cu o capacitate de 3000 spectatori, construit din piatră naturală.

De asemenea, proiectul mai cuprindea un hotel pentru sportivi, club şi şcoală pentru sportivi, un punct sanitar, alte construcţii diverse: statui, pergole, alei monumentale, un restaurant la marginea parcului Tăbăcărie.

25.000 de spectatori pe stadion în perioada sa de glorie 

Stadionul a fost conceput în vederea desfăşurării întrecerilor şi reprezentaţiilor sportive de masă. Dimensiunile au fost determinate de capacitatea sa, calculată la 25.000 spectatori. Această cifră a fost stabilită considerându-se un procent de 15% dintr-o populaţie de 120 – 130.000 locuitori, aproximativ populaţia Constanţei, la care s-au adăugat cca 5.000 de spectatori care ar proveni în sezonul de creştere a populaţiei flotante din staţiunile satelitare Mamaia, Eforie, Vasile Roaită, Techirghiol.

Această determinare s-a dovedit a fi bună, întrucât, cu ocazia inaugurării stadionului, la 23 August 1954, această cifră de calcul a fost puţin depăşită, gradenele stadionului fiind obligate să accepte peste 25.000 de persoane“. 

Farul Constanţa
Farul Constanţa

Foto: Dumitru Vioreanu, fostul fotograf al F.C Constanţa

Farul Constanţa
Farul Constanţa

Foto: Dumitru Vioreanu, fostul fotograf al F.C Constanţa

Farul Constanţa
Farul Constanţa

Foto: Dumitru Vioreanu, fostul fotograf al F.C Constanţa

Forma stadionului, format din 18 gradene întrerupte, poate fi asimilată cu o elipsă. Materialul utilizat pentru construcţia stadionului a fost piatra de Canara, de Codru, din Babadag, şi Başchioi. „Construcţia elementelor de infrastructură ale stadionului a fost începută în anul 1951, utilizând ca bază piatra brută de Canara sub formă de anrocamente în fundaţii sau ziduri de susţinere. Această piatră având o duritate mare a fost utilizată ca piatră cioplită şi de talie la suprafeţele supuse uzurii, la feţele orizontale şi verticale ale gradenelor. 

Arhitecţii în zeghe, eroii neştiuţi

Nicăieri nu se pomeneşte că el a fost construit de deţinuţii politic. Echipa care a lucrat la ridicarea stadionului şi a Fântânii Dragonului din apropiere a fost formată din arhitecţii Ioan Puşchilă, G. M. Cantacuzino, Constantin Joja, Sorin Obreja, Virgil Antonescu, Constantin Mucichescu şi alţii. 

Fântâna Dragonului, proiectată şi construită în anii '50 de mari arhitecţi ai României, este cel mai mare edificiu de acest gen din ţară. Din cupa centrală, ce se sprijină pe spatele unor dragoni, apa se revărsa în patru bazine dispuse în cascadă. Trecerea apei dintr-un bazin în altul se făcea prin gura unor dragoni. 

Din păcate, ambele ctitorii ale deţinuţilor în zeghe sunt acum abandonate. Stadionul are lacătul pe uşă şi tribunele sunt invadate de bălării, iar fântâna dintre blocuri este vandalizată. 

Vă mai recomandăm:

Dezvăluirea unică a unui fost deţinut politic. Locul unde şi-au zidit secretele oropsiţii care au lucrat la Cazinou

Dramele arhitecţilor care au restaurat Cazinoul din Constanţa în zeghe: „Totul era împrejmuit de gard şi păzit de trupe ale Securităţii“

Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite