Cutia de argint în care a fost păstrată inima reginei Maria, expusă în premieră la Marea Neagră. Acum 75 ani, preţiosul transport era adus în ţară de la Balcic
0O dublă sărbătoare a fost marcată de Forţele Navale Române la Constanţa: 85 ani de la intrarea în serviciul Marinei Române a distrugătoarelor Regina Maria şi Regele Ferdinand şi 75 ani de când inima reginei Maria a revenit în ţară, purtată pe Marea Neagră. Cutia de argint în care a fost transportată inima a fost expusă în premieră, la bordul fregatei ce poartă numele suveranei.
Ceremonia care a avut loc vineri, 11 septembrie, în Portul Militar Constanţa a fost onorată de prezenţa unor veterani de război, care au luptat în Al Doilea Război Mondial pe distrugătorul Regina Maria, dar şi pe distrugătorul Regele Ferdinand.
Pentru contraamiralul Petre Zamfir şi pentru comandorul Cristea Georgescu, ambii nonagenari, momentul a fost prilej emoţionat de aduceri aminte. Înconjuraţi de atenţia şi consideraţia celor din jur, veteranii de război au depănat amintiri din tinereţea petrecută la arme, în bătăliile de pe Marea Neagră pentru apărarea coastei României de atacurile ruseşti.
„Raportul de forţe România - Rusia era de 1 la 7. Ei aveau 47 submarine şi au pierdut 27, noi aveam 2-3 şi n-am pierdut niciunul. Pe atunci, dotarea distrugătoarelor noastre era foarte bună, mai bună decât acum. Aveam o viteză de 36 noduri, adică 36 mile pe oră, tunuri, aruncătoare şi centrală de tragere. Acum fregatele au 30-31 noduri viteză, iar dotarea este incomparabilă“, relatează contraamiralul Petre Zamfir.
Comandorul Cristea Georgescu se mândreşte nu doar cu palmaresul de război. „Uite-aşa arătam, făceam prăpăd printre fete“, se laudă veteranul arătând o fotografie din tinereţe, din care zâmbeşte fermecător un chipeş ofiţer de Marină.
Momentul aniversar a fost marcat de altă surpriză-premieră: aducerea la Constanţa a cutiei de argint în care a fost transportată inima Reginei Maria, până şi-a găsit odihna în România de astăzi. Obiectul de tezaur, aflat în grija Muzeului de Istorie Naţională a României, a părăsit pentru prima dată din 1971 muzeul şi a fost expus pentru câteva ore la bordul fregatei care poartă numele suveranei. Demersurile au fost făcute de Statul Major al Forţelor Navale Române.
La moartea Reginei Maria, survenită la Sinaia la 18 iulie 1938, inima ei a fost dusă la Balcic, conform ultimei sale dorinţe consemnate în testament. Distrugătorul Regina Maria a fost cel care a efectuat preţiosul transport. „Conform testamentului, trupul reginei a fost înmormântat la Curtea de Argeş, iar inima a fost transportată la reşedinţa din Balcic, de la Constanţa, cu distrugătorul Regina Maria aflat sub comanda căpitan-comandorului Horia Măcellariu. În anul 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, inima a fost adusă înapoi în ţară tot cu distrugătorul Regina Maria, pentru a fi păstrată în capela reşedinţei regale de la Bran“, a explicat li.col. Corneliu Pavel, ofiţerul de presă al Forţelor Navale Române, iniţiatorul expoziţiei de la bordul fregatei.
„Cutia de argint era protejată de o altă cutie, din argint aurit cu pietre preţioase, care se află tot la Muzeul de Istorie Naţională. Casetele în care a fost depusă inima Reginei Maria sunt expuse în tezaurul Muzeului Naţional de Istorie al României, alături de coroana şi de bijuteriile sale“, a precizat Mariana Păvăloiu, doctor în istorie, cercetător la Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanţa.
Actualmente, inima Reginei Maria este păstrată în condiţii optime - spun muzeografii - într-o încăpere din Muzeul de Istorie Naţională a României. Familia regală a României şi-a exprimat dorinţa de a lua inima reginei la Muzeul Castelului Peleş din Sinaia. Inima va fi transportată la Pelişor în cutia de argint iniţială.
La ceremonia militară şi religioasă în Portul Militar Constanţa au participat şi şefii promoţiei de absolvenţi 2015 de la toate instituţiile de învăţământ militar, care poartă denumirea onorifică Regele Ferdinand - 150. La bordul celor două fregate au fost prezentate expoziţii de fotografii din colecţia Muzeului Marinei Române şi expoziţii de pictură cu tematică marină realizate de pictorul Alexandru Ghinea, iar elevii Colegiului Naţional de Arte Regina Maria din Constanţa şi eleva Lavinia Ghinea de la Şcoala Gimnazială nr. 3 din Mangalia au susţinut minirecitaluri de muzică clasică.
Istoria „cuplului regal“ al Marinei
În luna septembrie a anului 1930, distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria acostau în portul Constanţa. Acestea fuseseră construite în şantierul din Napoli şi se alăturau distrugătoarelor de tip M, Mărăşeşti şi Mărăşti, alcătuind Escadrila de Distrugătoare a Marinei Regale Române. Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaştere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roşie, iar în borduri aveau inscripţionate pe bordaj Asul de Cupă - Regele Ferdinand, Asul de Pică - Regina Maria, Asul de Treflă - Mărăşeşti şi Asul de Caro – Mărăşti, escadrila fiind denumită simbolic Careul de Aşi al Marinei Regale Române.
Era data de 4 septembrie 1930, ora 00.00, când distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către România, acostând în portul Constanţa trei zile mai târziu, la 7 septembrie. Conform Ordinului de Zi nr. 35 al Comandamentului Marinei, navele au intrat în serviciu în ziua de 7 septembrie, înscriindu-se în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare. Festivitatea prilejuită de botezul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria a avut loc la 27 mai 1931, în portul Constanţa, iar începând cu 1 iulie 1931 au format, împreună cu distrugătoarele Mărăşti şi Mărăşeşti Escadrila de Distrugătoare.
Scurt istoric al distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria, în perioada 1930-1961
Contratorpiloarele Regele Ferdinand şi Regina Maria, devenite distrugătoare, au fost construite de şantierele italiene CTT & Pattison, devenite ulterior Officine Meccaniche e Cantieri Navali di Napoli, după un proiect Thornicroft, începând cu anul 1927 şi până în anul 1930, când au sosit în ţară. Lansarea la apă a avut loc în martie 1929, la Napoli, iar probele de recepţie au durat până la 15 iunie 1930. Istoricii militari consemnează că la 28 iulie 1930 au sosit la Napoli echipajele şi s-au ambarcat la bordul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria, iar la 4 septembrie 1930 distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria (foto) au părăsit portul Napoli, luând drumul către ţară.
La 7 septembrie 1930, ora 13.00, navele au acostat în portul Constanţa, intrând în serviciul Marinei Regale Române, în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare. La 22 iunie 1932, Majestatea Sa Regina Maria a dorit să viziteze nava care îi purta numele. Astfel, împreună cu 10 invitaţi a făcut un voiaj la Balcic, de unde s-a înapoiat în aceeaşi zi. La 23 aprilie 1937, Regina Maria s-a ambarcat din nou la bordul distrugătorului care îi purta numele şi a plecat într-un voiaj cu destinaţia Portsmouth, prilejuit de festivităţile nautice desfăşurate cu ocazia încoronării regelui George VI al Marii Britanii. Ca un arc peste timp, tot în portul britanic Portsmouth, fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria au primit pavilionul românesc, la mai bine de 70 de ani, în anul 2004, respectiv 2005, intrând în serviciul Forţelor Navale Române.
Istoricii de la Forţele Navale Române arată că în anul 1938 au fost înscrise trei repere importante pentru istoria poporului român de către Distrugătorul Regina Maria. În luna ianuarie, nava a fost destinată să reprezinte România la serbările ocazionate de căsătoria prinţului moştenitor al Greciei, avându-l la bord pe prinţul moştenitor al Coroanei Române, Alteţa Sa Mihai, dar din cauza unei furtuni care a produs avarii grave navei, în perioada 4 – 6 ianuarie 1938, aceasta a fost obligată să se întoarcă la Constanţa.
Al doilea reper important a avut loc la data de 19 octombrie 1938, când Distrugătorul Regina Maria s-a deplasat în Turcia, iar comandantul navei, căpitan-comandorul Horia Măcellariu, ulterior comandant al Marinei Regale Române, a participat la funeraliile preşedintelui Turciei Kemal Attaturk, depunând o coroană de flori la mormântul acestuia.
Al treilea eveniment, înscris în istoria României de către Distrugătorul Regina Maria, a avut loc la data de 29 octombrie 1938, la decesul Reginei Maria. Conform testamentului reginei, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeş, iar inima a fost transportată la reşedinţa din Balcic (în Bulgaria de astăzi). De la Constanţa până în Balcic, inima reginei a fost transportată cu Distrugătorul Regina Maria, sub comanda căpitan-comandorului Horia Măcellariu, fiind adusă înapoi în ţară, în anul 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, tot cu Distrugătorul Regina Maria, pentru a fi depusă în capela reşedinţei regale de la Bran.
La intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial se aflau în stare de operativitate numai distrugătoarele Regina Maria şi Mărăşeşti. Misiunile în timpul războiului antisovietic au constat în apărarea litoralului românesc, în asigurarea siguranţei transporturilor de trupe şi materiale, în protecţia navelor care executau minări în zonele de litoral ale ţării noastre, dar şi în zone ale teatrului de operaţiuni din nordul Mării Negre.
Aceste nave au participat în ziua de 26 iunie 1941, împreună cu alte forţe ale Marinei Regale, la lupta navală din zona Tuzla, împotriva a două nave militare sovietice, crucişătoarele Moscova şi Harkov, care aveau un deplasament de 5.900 t fiecare. Focul artileriei distrugătoarelor româneşti precum şi al bateriei germane Tirpitz au obligat navele sovietice să schimbe de drum şi să ajungă în situaţia de a intra în câmpul de mine plasat de militarii români. Drept urmare, Crucişătorul Moscova s-a scufundat, iar Crucişătorul Harkov avariat s-a retras.
La data de 30 noiembrie 1941 Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au scufundat un submarin în zona Şabla, Bulgaria, iar la 17 decembrie 1941 au scufundat un submarin inamic în zona Burgas. În perioada aprilie – mai 1944, distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au participat, alături de alte nave româneşti, la cea mai mare operaţiune navală din Marea Neagră - Operaţiunea 60.000, care a constat în evacuarea trupelor române din Crimeea. La 30 august 1944, la ora 2.40, în portul Constanţa au intrat primele unităţi navale sovietice. La bordul distrugătoarelor şi a altor nave militare româneşti au pătruns în ziua de 5 septembrie ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi, care au debarcat echipajele româneşti, ofiţerii şi maiştrii militari fiind internaţi în clădirea Gării Maritime din port.
Distrugătoarele Regele Ferdinand (foto), Regina Maria şi celelalte două distrugătoare tip M, Mărăşeşti şi Mărăşti, împreună cu alte nave ale Marinei Regale Române, având la bord echipaj sovietic, au părăsit portul Constanţa în ziua de 12 octombrie 1944, la orele 16.00, intrând în compunerea flotei sovietice dislocate în porturile din Marea Neagră. La 11 mai 1951, prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00316, a fost constituit Divizionul de Distrugătoare, format la început din navele Mărăşti şi Mărăşeşti, iar de la 24 iunie 1951 în componenţa acestuia au intrat şi distrugătoarele tip R – Regele Ferdinand şi Regina Maria - restituite de guvernul sovietic. Activitatea la bordul distrugătoarelor s-a desfăşurat până în aprilie 1961, când a început acţiunea de tăiere a acestora şi a altor nave ale Marinei Militare Române.
Noile fregate din dotarea Marinei Române
Forţele Navale Române au făcut o trecere în revistă a istoriei recente a fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria, de la misiunile în serviciul Marinei Regale Britanice până la misiunile în serviciul Forţelor Navale Române.
De la Fregata HMS Coventry, la Fregata Regele Ferdinand
Fregata tip 22 (Batch 2) HMS Coventry a fost construită de şantierul Swan Hunter din Anglia. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat în anul 1984, aceasta fiind lansată la apă în luna aprilie 1986, când a fost încadrată şi cu echipaj. A intrat în serviciul Marinei Regale Britanice în luna octombrie 1988, cu numărul de bordaj F98. A fost dislocată în numeroase zone, de la Golful Arabic, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian, până la Marea Mediterană şi Marea Caraibelor, unde, în timpul ultimei sale misiuni, în luna noiembrie 2001, a jucat un rol decisiv în capturarea unui transport de cocaină, în valoare de 40 milioane de lire.
A parcurs 425.776 Mm şi a navigat o durată care depăşeşte 30.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare pe mare de 25% pe an. A fost dislocată în acţiunile Marinei Regale Britanice din Kosovo, în anul 1999, iar la sfârşitul aceluiaşi an a continuat să reprezinte contribuţia Marii Britanii la Forţa Navală Atlantică a NATO. A ieşit din serviciul Marinei Regale Britanice în luna ianuarie 2002, iar începând cu anul 2003 a intrat într-un program de regenerare şi modernizare pentru a fi preluată de către Forţele Navale Române.
Fregata Regele Ferdinand
Prin Hotărârea nr.1423 din 12 decembrie 2002, Guvernul României a aprobat achiziţia de către MApN a două fregate tip 22, disponibilizate de către Marina Regală Britanică, şi începerea etapei I de regenerare şi modernizare a acestora. La data de 1 mai 2004, personalul selecţionat şi pregătit pentru ocuparea posturilor la Fregata Regele Ferdinand a fost numit în funcţii. Echipajul complet al navei s-a reunit la Portsmouth, Marea Britanie, în perioada 2 - 7 iulie 2004, pentru luarea în primire a navei şi desfăşurarea pregătirii centralizate sub coordonarea specialiştilor britanici.
La 9 septembrie 2004, pe dana Victory Jetty din portul Portsmouth, Marea Britanie, prima fregată tip 22, achiziţionată de statul român, a primit numele Regele Ferdinand şi numărul de bordaj F 221, fiindu-i conferit, în cadru festiv, pavilionul românesc al navei, de către Preşedintele României. Nava a părăsit portul Portsmouth la 26 noiembrie 2004, orele 13.30 şi a acostat în portul Constanţa vineri, 10 decembrie 2004, fiind escortată la intrarea în port de două elicoptere şi nave de luptă. De-a lungul celor peste zece ani de când este în serviciul Forţelor Navale Române, Fregata Regele Ferdinand a înscris mai multe repere în istoria recentă a ţării noastre, prin realizarea a numeroase premiere. Astfel, în anul 2005, a fost prima navă militară românească ce a participat la Operaţia NATO Active Endeavour, în Marea Mediterana, în anul 2008 a efectuat prima vizită oficială a unei nave militare româneşti într-un port din Israel.
În luna noiembrie 2009, în premieră pentru Forţele Navale Române, în cadrul echipajului fregatei Regele Ferdinand a fost încadrat serviciul de luptă aviaţie, iar în anul 2011 a participat la prima misiune de luptă a Foţelor Navale Române de după cel de-Al Doilea Război Mondial, la Operaţia de impunere a embargoului din Libia, Unified Protector, sub comanda UE.
În anul 2012, Fregata Regele Ferdinand a realizat mai multe misiuni, în premieră, în istoria Forţelor Navale şi a României. A fost prima navă militară a ţării noastre care a tranzitat Canalul Suez şi a executat misiuni de combatere a pirateriei navale în Emisfera Sudică, în Oceanul Indian, în cadrul Operaţiei Atalanta a Uniunii Europene. În timpul acestei misiuni, fregata Regele Ferdinand a jucat şi un rol activ în domeniul diplomaţiei navale, fiind un remarcabil ambasador al României în porturile africane din Djibouti, Tanzania şi Insulele Seychelles.
De la Fregata HMS London, la Fregata Regina Maria
Nava este o fregată de tip 22, generaţia a II-a. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat pentru Marina Regală Britanică la 23 februarie 1982, fiind lansată la apă la 27 octombrie 1984. Operaţiunea de comisionare a avut loc în 1987, iar nava a primit numele Bloodhound şi numărul de bordaj F95. La solicitarea primarului capitalei britanice, în amintirea distrugătorului clasa County, având acelaşi nume cu oraşul Londra, tradiţie foarte populară în Marina Regală Britanică, nava a preluat numele de HMS London.
În anul 1988, nava a fost dislocată în Marea Baltică având misiunea de a testa echipamentul de detectare submarină de pe navele ruseşti, iar în anul 1991 a fost dislocată, ca navă comandant, în forţa Marinei Regale Britanice din Golful Persic. În anul 1993, a participat activ la Războiul din Golf, iar în anul 1995 a participat la războiul din Bosnia. În luna noiembrie 1998 a participat, din partea Marinei Regale Britanice, la exerciţii în Marea Neagră, alături de nave militare ale României şi Ucrainei, iar în perioada 21-24 noiembrie a vizitat portul Constanţa.
Fregata HMS London a ieşit din serviciul Marinei Regale Britanice în anul 1999. În perioada cât a fost în serviciu a parcurs peste 300.000 Mm, a fost dislocată în climate de la arctic la tropical şi a navigat o durată care depăşeşte 35.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare mai mare de 25% din anii cât s-a aflat în serviciu. În anul 2004, a început parcurgerea unui program de regenerare a fregatei, program care avea ca obiectiv asigurarea parametrilor iniţiali ai tehnicii de la bord şi implementarea de tehnică şi armamente noi.
Fregata Regina Maria
La 1 august 2004 a intrat în vigoare statul de organizare al fregatei Regina Maria, nava cu numărul de bordaj F 222. În luna martie 2005, întregul echipaj a fost dislocat în baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, în vederea începerii pregătirii pentru preluarea navei de către statul român. La 16 aprilie 2005 a fost semnat acordul de recepţie a fregatei Regina Maria, iar la 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei şi de intrare a acesteia în serviciul Forţelor Navale Române.
La 14 iulie 2005, fregata a părăsit baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, începând marşul către ţară. Ceremonialul de primire a Fregatei Regina Maria în portul Constanţa a fost oficiat în prezenţa Preşedintelui României, la 25 iulie 2005. În cei zece ani de când se află în serviciul Forţelor Navale Române, echipajul Fregatei Regina Maria, a obţinut rezultate remarcabile în timpul executării unor misiuni sub pavilion NATO şi UE, precum: Cooperative MAKO (2006), Operaţia Active Endeavour (2006, 2009, 2011), NIIRIS (2007), SUMMIT-ul NATO (2008).
Vă mai recomandăm
FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“
Se încarcă comentariile...
