Ghiudemul tătăresc, singurul produs tradiţional atestat de la malul mării. E realizat în făbricuţa unui fost navigator

Ghiudemul tătăresc, singurul produs tradiţional atestat de la malul mării. E realizat în făbricuţa unui fost navigator

Ghiudem tătăresc                                                                                            FOTO Marius Iosif

Un locuitor din Constanţa a pus bazele unei fabrici care face ghiudem tătăresc, după o reţetă veche. Delicatesa a primit din partea Ministerului Agriculturii atestatul de „produs tradiţional românesc“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Singurul produs tradiţional românesc din Constanţa atestat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este ghiudemul tătăresc „Moş Iosif“, produs de un fost marinar. Marius Iosif (55 de ani) s-a născut în Medgidia, într-una dintre cele mai mari comunităţi de tătari din România. Aici a gustat pentru prima dată ghiudemul (n.r. un fel de cârnat presat, uscat şi foarte condimentat), făcut după reţeta tradiţională, din carne de vită şi oaie, amestecat cu şapte condimente. În adolescenţă ştia deja gustul autentic, dar şi reţeta preparării produsului.

„Ghiudemul l-am descoperit la 14 ani. Atunci exista în galantare, în mezelăriile de stat, era un produs zonal. Potcoava de ghiudem era pe acea vreme albă, acoperită de un mucegai de bună natură, nu era cultură, dar lumea acum nu mai este obişnuită să-l cumpere aşa, spune că e stricat“, îşi aminteşte Marius Iosif. Deşi era îndrăgostit de arta culinară, a ales să urmeze Institutul de Marină, apoi a muncit 16 ani ca inginer electric pe navă.

De la eşec la business reuşit

„Eu căutam ghiudem când veneam din voiaj acasă şi nu am găsit nicăieri, nici chiar în carmangeriile musulmane. Totul era comercial. Căutam produsul autentic, cel din copilăria mea, pe care îl fac acum. Şi este apreciat şi de tătari, şi de români“, spune producătorul.

Renunţând la meseria de marinar, Marius Iosif a încercat să pună bazele unei mici ferme de familie. „În 2008 am moştenit o fermă a bunicilor mei, lângă Medgidia, unde am început activitatea unei ferme de familie, dar din cauza unor oameni care mă furau am vândut tot şi am cumpărat un teren la Tuzla, unde mi-am făcut un mic atelier, o carmangerie amenajată la standarde moderne. Aici, în anul 2010, am început activitatea propriu-zisă cu ghiudemul“, arată Marius Iosif.


                                          Marius Iosif, marinarul care produce ghiudemul tătăresc

Totul a pornit de la o masă de sărbători unde prietenii săi au gustat produsele preparate de el (ghiudem, babic, muşchi afumat, cârnaţi afumaţi). Aceştia i-au sugerat că ar fi foarte bine să-şi deschidă o afacere. Aşa, cu o investiţie primară de 60.000 de euro, economiile sale, a pus bazele firmei „Moş Iosif“, pe care a mutat-o mai târziu în localitatea Cumpăna, în apropiere de Constanţa. „Îmi place să gătesc, prepar cam orice, sunt un gurmand de felul meu. Îmi place să mănânc orice este plăcut la gust“, spune fostul marinar, care acum îşi dedică cea mai mare parte din timp afacerii sale.

Primele produse fabricate de el le-a vândut în diferite târguri tradiţionale organizate în Constanţa sau Bucureşti. „Prin târguri lumea nu prea punea preţ pe denumirea de «produs tradiţional», care era folosită de tot felul de comercianţi. Asta a dus la derutarea consumatorului, care nu mai ştie ce să aleagă“, adaugă Iosif.

Recunoscut de Ministerul Agriculturii

Procedura pentru atestarea tradiţională a ghiudemului tătăresc a început-o în anul 2014. După câteva greşeli remediate, a reuşit acest lucru în aprilie 2018, fiind singurul producător tradiţional din judeţul Constanţa atestat de Ministerul Agriculturii. „A fost principalul atu faptul că lucrăm clasic, nu folosim coloranţi sau aditivi alimentari sau silitră, toate condimentele sunt distincte. Ienibaharul este ienibahar, usturoiul - usturoi, iar piperul boabe se râşneşte atunci când se face reţeta, deci lucrăm tradiţional, dar în condiţii moderne“, spune producătorul.

Conform Ordinului 724/2013 emis de ministrul Agriculturii, ministrul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, „produsul tradiţional românesc este produsul alimentar fabricat pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii“.


 

Ghiudemul tătăresc „Moş Iosif“ este acum prezent în majoritatea hipermarketurilor din România. Costă aproximativ 10 lei/100 de grame, iar pentru achiziţionarea materiei prime sunt folosiţi doar producători verificaţi şi atestaţi ANSVSA, spune producătorul.

„Oamenilor le place, iar tătarii, mai ales, apreciază gustul ghiudemului, spun că este foarte bun. Mai sunt unii care-l prepară cum trebuie acasă, însă uneori deviază de la reţetă, renunţând la carnea de oaie, din considerente financiare. Începem să avem o piaţă pentru produsele tradiţionale româneşti. Cine are grijă de alimentaţia şi sănătatea sa caută produsele autentice. Puţin şi bun“, concluzionează fostul marinar.

Reţeta ghiudemului tradiţional

Ghiudemul tătăresc, potrivit reţetei tradiţionale, este făcut din carne de vită şi carne de oaie. La carnea de vită se elimină grăsimea, dar la carnea de oaie „merită să pui un pic de grăsime. Îi dă un gust mai deosebit“, dezvăluie producătorul. Reţeta respectă cu sfinţenie cele şapte condimente: sare, piper, ienibahar, ardei iute, usturoi, cimbru şi coriandru. Marius Iosif nu este doar proprietarul afacerii unde lucrează şapte oameni, ci şi tehnologul produselor. El se ocupă de tot ceea ce înseamnă cantităţi sau proces de fabricaţie. „Se face o pastă, apoi se lasă o zi la maturat. Se umple în membrană naturală de vită, membrană comestibilă. Se pune la zvântat, iar după circa patru zile se pune la presă. Se scoate de la presă după 36 de ore şi se aşteaptă ziua 21, când este gata de ambalat“, explică producătorul tot procesul de fabricaţie care depinde foarte mult şi de condiţiile de temperatură şi umiditate controlate.

Pe aceeaşi temă:

Afacerea mulajelor sentimentale pornită de doi tineri la 19 ani. „Lumea primeşte acasă un praf din alge marine pe care-l amestecă cu apă“

Povestea turtelor făcute de mamaie Maria. Gustul de altădată, readus pe mesele oamenilor

 





 

citeste totul despre: