Ghimpe din coroana de spini a Mântuitorului, adus la Bazilica Catolică din Constanţa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bazilica Sfântul Anton de Padova din Constanţa va găzdui în perioada 1-6 aprilie o relicvă unică în România: un ghimpe din coroana de spini a Mântuitorului. Relicva a aparţinut monseniorului Vladimir Ghika, acum Fericitul Vladimir Ghika, beatificat în 2013, martir pentru credinţă.

„Evenimentul este cu atât mai însemnat cu cât aici, la Constanţa, Vladimir Ghika a călcat pentru prima dată pe pământul românesc, la venirea sa de la Constantinopol, unde s-a născut“, arată monseniorul Ieronim Iacob, parohul bazilicii catolice din Constanţa.

Ghika a primit un fragment din Sfânta Coroană de spini a Mântuitorului nostru Isus Cristos de la cardinalul Verdier, arhiepiscopul Parisului.

Istoria relicvei

Sfântul Paulin din Nola este primul dintre cei care menţionează, printre relicvele de la Ierusalim, Sfânta Coroană de spini. În anul 635, împăratul Heraclius din Bizanţ aduce relicvele la Constantinopol şi le adăposteşte în Capela Palatină a Fecioarei Farului. În cea de-a IV-a Cruciadă (1204), Constantinopolul a fost prădat, dar relicvele din Capela Palatină a Farului au scăpat neatinse şi au fost atribuite noului împărat ales de către cruciaţi.

Regele Franţei, Ludovic al IX-lea (Sfântul Ludovic), a reuşit să le cumpere contra unei sume exorbitante, în aur, de la împăratul Baudouin de Courtenay. La 11 august 1239, regele Ludovic a purtat Coroana de spini în procesiune, desculţ, în semn de umilinţă, de la Villeneuve până la Paris (circa 120 km). Regele a iniţiat îndată construcţia celebrei Sainte-Chapelle, pentu a adăposti preţioasele relicve.

image

Coroana de spini a Mântuitorului Iisus Hristos Foto doxologia.ro

În timpul Revoluţiei Franceze, relicvele au fost preluate de Convenţie, pentru a fi oferite „Patriei în primejdie“. Bijuteriile şi aurul relicvariilor au fost „valorificate“. Lemnul crucii, găsit de către Sfânta Elena (în sec. al IV-lea) a fost tăiat cu ferăstrăul, pentru a se scoate aurul cu care era acoperit. Coroana de spini a fost salvată, fiind predată Comisiei temporare de artă, ca un vestigiu care „ar putea, eventual, interesa istoria“; ea a fost atribuită Cabinetului de medalii al Bibliotecii Naţionale a Franţei.

În 1806, împăratul Napoleon I a înapoiat coroana de spini Cardinalului Belloy, pentru a fi depusă la Catedrala Notre-Dame din Paris. Martorii, care au supravieţuit revoluţiei, au confirmat că este Coroana de spini autentică, pe care Regele Ludovic al IX-lea o depusese la Tezaurul din Sainte Chapelle. Coroana a fost închisă într-un cilindru de cristal de rocă.

La una din expunerile publice de la Paris, un preot bătrân a scăpat relicvariul, care era greu. Un fragment desprins din coroană a fost inclus într-un relicvariu mai mic. Acesta a fost oferit Monseniorului Vladimir Ghika de către Arhiepiscopia Parisului, în persoana cardinalului Verdier. La ora actuală, coroana de spini a Mântuitorului se află spre închinare în catedrala Notre Dame din Paris.

Vladimir Ghika

vladimir ghika

Vladimir Ghika a refuzat să părăsească România şi a fost arestat de comunişti la 18 noiembrie 1952 sub acuzaţia de înaltă trădare, fiind aruncat în temniţa de la Jilava. Un an mai târziu are loc procesul, iar în 16 mai 1954 moare din cauza tratamentului bestial la care a fost supus. Camarazii de celulă au relatat minunile înfăptuite de monsenior în închisoare.

„Monseniorul a fost un om de mare sprijin sufletesc în închisoarea noastră, dar era şi un mare doctor. Doctor în ce sens? În buzunarul hainelor avea un ghimpe, spunea el, din Coroana de spini a Mântuitorului. Când cineva se-mbolnăvea de ceva, alerga la Monsenior sau îl duceau alţii la Monsenior.

Monseniorul îi punea capul în poală, că de altfel Monseniorul şedea mai mult pe prici, în pat... punea capul în poală şi aplica ghimpele acela ca un plasture pe locul durerii sau pe locul suferinţei şi rostea în gând o rugăciune. Iar când se termina rugăciunea, bolnavul era vindecat. Cazurile acestea erau aproape zilnice“, avea să povestească profesorul Florea Costache.

La moartea lui Vladimir Ghika, preotul François Van Der Jonckeyd de la biserica franceză din Bucureşti a primit relicva de la Ionel Cofariu, care o ridicase, o dată cu bagajul personal, de la închisoarea Jilava. La arestarea părintelui François, în 1957, relicva era împrumutată pentru un bolnav îngrijit de Ion şi Clelia Obreja. Aceştia au ţinut-o ascunsă, iar înainte de a emigra în Italia, au dat-o lui Agenor Danciul, care ieşise din închisoare. Agenor Danciul a împrumutat-o lui Horia Cosmovici, alt prieten apropiat al monseniorului Ghika.

După moartea lui Agenor Danciul, preotul Horia Cosmovici a înmânat-o arhiepiscopului romano-catolic de Bucureşti, dr. Ioan Robu. Ghimpele a intrat în posesia arhiepiscopului Robu după 1989. Monseniorul Vladimir Ghika a fost beatificat pe data de 31 august 2013, la Bucureşti.

Bazilica catolică Sfântul Anton de Padova din Constanţa

„Prin bunăvoinţa Excelenţei sale Arhiepiscopul-Mitropolit de Bucureşti Ioan Robu, credincioşii din Constanţa vor putea venera această relicvă cerând de la Bunul Dumnezeu binefacerile trupeşti şi sufleteşti de care au trebuinţă“, spune monseniorul Iacob.

Între 1 şi 6 aprilie, pe parcursul întregii zile, preoţii Bazilicii Sfântul Anton de Padova din Constanţa, str. Nicolae Titulescu nr. 11, vor sta la dispoziţia enoriaşilor pentru rugăciuni şi acatiste, taina Spovezii, alte devoţiuni şi binecuvântări. Cum este ştiut în Constanţa, uşa bazilicii catolice este deschisă tuturor credincioşilor, indiferent de confesiune.

Vă mai recomandăm

FOTO VIDEO Bazilica catolică Sfântul Anton de Padova, de 75 ani în slujba comunităţii de la malul mării

FOTO Legenda urbană a Constanţei: Sfântul Anton de Padova, la care se roagă catolici, ortodocşi şi musulmani

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite