FOTO Viitura Dunării ne prinde iarăşi fără diguri

Avertizarea de viitură pe Dunăre anunţată pentru 15 şi 16 iunie, dar şi codurile galbene de ploaie pentru astăzi şi mâine le prind pe autorităţi, din nou, nepregătite.

După inundaţiile devastatoare din 2006 şi 2010, digurile rupte au fost reparate mai mult în promisiunile oficialilor.

Galaţi

După inundaţiile din 2010, oficialii au promis că vor face „tot posibilul“ ca vechiul dig care apără zona veche şi cea industrială a oraşului să fie refăcut şi înălţat. Până acum, nu s-au alocat, însă, banii pentru investiţie. Digul de protecţie a oraşului s-a ales, acum doi ani, doar cu o cosmetizare, dalele fiind rearanjate. Acum, autorităţile se pregătesc să stea în calea apelor cu tradiţionalii saci cu nisip. Din calculele specialiştilor, Dunărea nu va depăşi cota de inundaţie de 600 de cntimetri. În caz contrar, ar fi afectate câteva sute de case, zeci de firme, printre care Portul Docuri şi un spital.

Specialiştii mai spun că situaţia s-ar putea rezolva dacă digul de la Cotul Pisicii (Tulcea) ar fi redus în înălţime şi transformat în dig submersibil. În acelaşi timp, ar trebui amenajat un canal de deversare a apelor în sudul localităţii Grindu. Măsurile, neluate în seamă de autorităţi, au fost propuse şi de experţi din Olanda, care au analizat inundaţiile din 2006.

Constanţa

Cea mai expusă zonă la inundaţii este cea riverană Dunării, pornind de la Ostrov, trecând prin Cernavodă, până la Hârşova. Aici, se află secţiunile considerate critice, libere de construcţii hidrotehnice: Ostrov, Topalu, Ghindăreşti. „Pentru nivelele prognozate nu se estimează a fi probleme în zone“, anunţă Apele Române. Aproape 47 de kilometri de dig „în stare bună“ se află pe malul constănţean al Dunării. Au fost făcute reparaţii la digurile Topalu I, Hârşova-Ciobanu şi Ciobanu-Gârliciu, a căror cotă de terasament scăzuse sub cea proiectată, iar digul Oltina va intra în reparaţii capitale. Actualmente se fac operaţiuni de cosire a vegetaţiei de pe diguri pentru a se descoperi eventualele infiltraţii şi găuri de rozătoare, orificii care trebuie astupate.

Tulcea

Dumitru Ţipirigan, primarul din Beştepe (Tulcea), spune că în zona Bălteni, unde digul este rupt pe o porţiune de 400 - 500 metri, din 2004, nu s-a mai putut interveni. „Sunt 800 de hectare, jumătate păşune, jumătate teren arabil, inundate permanent. Nu avem bani pentru a interveni aici. Digul este rupt cam pe 500 de metri, dar avem o zonă de 4 - 5 kilometri foarte sensibilă“, a spus primarul. Pentru protecţia locuinţelor, autorităţile sunt pregătite să intervină cu saci cu nisip, cherestea, două tractoare şi un buldoexcavator.

Probleme se mai înregistrează şi în zona Ceatalchioi, unde digul a fost rupt în martie. Aici, se intervine pentru consolidarea digului şi supraînălţarea drumului, care protejeză locuinţele oamenilor de inundaţii. Lucrările sunt estimate, însă, a fi gata spre finalul acestei luni, după pericolul de viitură anunţat pentru zilele de 15 - 16 iunie.

Ialomiţa

Cel mai mare pericol de inundaţii din Ialomiţa se înregistrează pe Braţul Borcea al Dunării, în zona digului de la Bentu. La kilometrul 34, din cauza debitelor crescute ale Dunării, înregistrate în aprilie, apa a erodat o porţiune de 750 de metri de dig. Riscul ca acesta să cedeze este extrem de mare. Reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, aflat în comanda prefectului Constantin Atanasiu, au demarat de câteva zile lucrări de consolidare. Dacă respectiva porţiune de dig s-ar rupe, 17 kilometri din Autostrada Soarelui, linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa, precum şi conductele care transportă gaze naturale din Portul Constanţa către Capitală ar ajunge sub apă.

Călăraşi

De câteva zile, autorităţile din Călăraşi verifică situaţia digurilor din judeţ. „Vom intra în faza de apărare, însă nu se va atinge vârful istoric în regimul îndiguit de 731 de centimetre, cât s-a măsurat în 2006“, spun specialiştii de la Apele Române Călăraşi. Atunci, zeci de localitati au fost inundate din cauza digurilor şubrede. Realizarea unor lucrări de consolidare a digului existent este mai mult decât necesară la Jegălia – Iezeru, dar şi în satul Gâldău. Atât în 2006, cât şi în 2010, gospodăriile aflate în zona riverană braţului Borcea, precum şi suprafeţe mari de teren au fost inundate.

Probleme au fost înregistrate şi în cartierul Măgureni din zona de est a Călăraşiului, afectată de fiecare dată când se umflă apele Borcei. Investiţiile, spun oficialii, se ridică la peste 1,3 milioane de lei. Unda de viitură va ajunge la Călăraşi în 21-22 iunie.

Caraş Severin

Autorităţile susţin că sunt permanent cu ochii pe debitul Dunării, în Caraş-Severin, judeţ foarte expus, fiind locul prin care Dunărea intră  în ţară, prin satul Baziaş, comuna Socol. Daniela Rădulescu, director în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, a declarat că viitura anunţată pentru 15 - 16 iunie va avea o intensitate mai redusă când va ajunge în România: “Această viitură are o particularitate, şi anume o creştere şi o descreştere foarte rapide. Colegii din Ungaria susţin că, de luni (ieri - n.r.), valorile sunt pe scădere, la Budapesta. În două zile, vor avea peste un metru şi ceva scăderi”. Specialista mai susţine că debitul maxim al Dunării la intrarea în ţară, pentru jumătatea lunii, va atinge 10.500 de metri cubi pe secundă. “În 11 aprilie, la Baziaş, valoarea era de 11.900 şi nu au fost probleme deosebite”, a spus Daniela Rădulescu.
Mehedinţi

Mehedinţi

Aici există risc de inundaţii doar în localităţile riverane Dunării situate în aval de Barajul de la Porţile de Fier II. Este vorba despre Gruia, Pristol, Gîrla Mare, Vrata şi Salcia, unde, de fiecare dată când apele Dunării depăşesc cota de inundaţie, acoperă sute de hectare de terenuri agricole, dar şi locuinţe. În satul Cozia, localnicii sunt speriaţi de ultimele avertizări privind debitul Dunării. La inundaţiile din 2006, ei şi-au pierdut toată agoniseala. Nici atunci, dar nici acum nu a existat un dig de protecţie. Imediat după inundaţiile din 2006, autorităţile au promis că vor amenaja un dig de protecţie. Anunţul a rămas la fază de promisiune.

Dolj

Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Jiu au verificat, în ultimele zile, starea digurilor din apropierea Dunării, dar şi de pe Jiu, la Isalniţa, Cornu, Caraula şi Prodila, dar şi îndiguirile de pământ de la Gârla Mare, Vrata, Rast şi Salcia, care protejează sute de hectare de teren arabil şi păşune. Autorităţile susţin că digurile pot face faţă avertizărilor de inundaţii din ultima perioadă. Totodată, au fost luate măsuri pentru pregătirea stocurilor de apărare cu materiale şi echipamente, iar echipele unităţilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale a Apelor Române sunt pregătite să intervină în zonele în care se vor semnala situaţii deosebite.

Două coduri galbene de ploi torenţiale

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis ieri două atenţionări de cod galben de ploi, vânt şi grindină, valabile pentru aproape toate regiunile ţării. Prima avertizare expiră în această dimineaţă, iar a doua este valabilă până mâine, la ora 9:00. Potrivit meteorologilor, prima avertizare vizează ploi torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, trecător cu aspect de vijelie şi căderi de grindină în Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş, Oltenia, nordul Moldovei şi al Munteniei şi în zona de munte. Cantităţile de apă vor depăşi local 20 - 25 de litri pe metru pătrat şi izolat 50-60 de litri pe metru pătrat.

A doua avertizare este valabilă pentru Oltenia, Transilvania, Maramureş şi în cea mai mare parte a Munteniei şi Moldovei, precum şi în zona de munte şi vizează aceleaşi fenomene meteo. Cantităţile de apă vor depăşi local 25 de litri pe metru pătrat şi izolat 60-70 de litri pe metru pătrat, potrivit ANM. Specialiştii au menţionat că instabilitatea atmosferică se va semnala şi în restul ţării, dar la cote mai reduse. Judeţele care nu intră sub codul galben sunt Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa. (Mihaela Cojocariu)

Ungurii, cu ochii pe Dunăre

Nivelul apelor Dunării a scăzut uşor la Budapesta, ieri, până la 8,90 metri, dar autorităţile continuau să monitorizeze atent situaţia, dând asigurări că digurile consolidate ar putea face faţă chiar şi unui nivel de 9, 30 de metri. De o săptămână, Europa Centrală este sub asediul inundaţiilor, iar până acum şi-au pierdut viaţa 18 oameni şi câteva mii au fost evacuaţi. În Germania se vorbeşte despre o „catastrofă naţională“. Creşterea istorică a apelor fluviului Elba continuă să ameninţe nordul Germaniei, unde un dig a cedat în landul Saxonia Anhalt, ceea ce a dus la evacuarea a câtorva sute de oameni.

Vă mai recomandăm

Germania: Mii de persoane au fost evacuate din cauza inundaţiilor

Inundaţii în Europa Centrală: 18 morţi, mii de oameni evacuaţi şi pagube de miliarde de euro