FOTO VIDEO Spectacolul la care nu se aplaudă. Dansul mistic în care asceţii musulmani intră în transă

FOTO VIDEO Spectacolul la care nu se aplaudă. Dansul mistic în care asceţii musulmani intră în transă

Dervişii rotitori din Konya-Turcia Foto Yunus Emre Institut

La spectacolul dervişilor rotitori din Konya, aduşi de Ministerul Culturii şi Turismului din Turcia, organizatorii au avut o cerinţă neobişnuită pentru public. Pe lângă închiderea telefoanelor mobile sau trecerea lor pe modul silenţios, ei au mai cerut ca spectatorii să nu aplaude.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Dervişii intră în transă în timpul reprezentanţiei, iar aplauzele ar strica magia creată de ei prin rugăciuni“, au explicat organizatorii.

Dervişii rotitori din Konya au evoluat pe scenele de la Bucureşti şi Constanţa în această săptămână, într-o reprezentaţie inedită în România. Spectacolul a fost adus în România de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Turcia, împreună cu Institutul Yunus Emre de la Constanţa.

Formaţia din care fac parte muzicieni şi dansatori asceţi a înălţat rugăciuni către Divinitate, în slujba căreia s-au pus. În pelerine negre şi haine albe, cu „potcap“-uri care rămân fixe în timpul rotirii şi încălţări simple, dervişii s-au rugat, au cerut binecuvântarea, apoi au început să se învârtă fără să se întrerupă timp de 3-5-8 minute în şir, cu o frecvenţă de circa două rotiri pe secundă.

Sunt 8 dervişi care apar pe scenă, rotindu-se în cerc şi în jurul propriei axe. Mâna dreaptă este ridicată spre Cer (pentru a lua), cea stângă este îndreptată spre Pământ (pentru a da). Postura simbolizează puntea creată între Cer şi Pământ de către dervişul care intră în transă. Unul singur dintre cei 8 se învârte în sens invers acelor de ceasornic. Spirala albă, ca un vârtej de lumină, este momentul cel mai înălţător al spectacolului. Asceţii intră în transă repetând rotirea şi la semnalul liderului se opresc pe loc, fără să se clintească.

Organizatorii „Întâlnirilor de suflet“ au făcut o paralelă între poezia barzilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre, ca semn al legăturii unor popoare „care au împărţit istoria“. Eminescu spunea: „Coboară-n jos, Luceafăr blând / Alunecând pe-o rază / Coboară-n casă şi în gând/ Şi viaţa-mi luminează“. Emre îndemna: „Să iubim, iubiţi să fim, căci lumea n-o s-o moştenim!“.

Explicaţia dansului mistic

„Rotirea dervişilor în cadrul dansului mistic simbolizează crearea universului, trecerea la acţiune în numele dragostei faţă de Creator şi drumul omului către maturizare. Dansul ritual al dervişilor se realizează în compania muzicii de taṣawwuf. Muzica se face pe ritmul inimii omului, iar dervişii când o ascultă sunt cuprinşi de sentimente adânci şi în acest fel pătrund în dansul mistic.

Acest dans poate fi realizat fie de un singur derviş (semazen în limba turcă), fie de mai mulţi. În compania unei muzici mistice, dervişii se detaşează de lumea pământească şi de binecuvântările temporare ale lumii şi intră în transă eliberându-se către Creator“, explică Ali Oğuzhan Yűksel, directorul Institutului Yunus Emre.

Dansul dervişilor este o călătorie cu şapte etape. Ceremonia mistică se poate face oriunde. „Dervişii trec printr-o educaţie specială pentru a renunţa la lumea pământească şi pentru a se îndrepta către Creator. Dansul mistic al dervişilor este universal, este un exemplu de dans pur, al cărui scop este glorificarea Divinităţii şi căutarea perfecţiunii spirituale. Semnificaţia filosofică a rotirii în cerc se bazează pe ideea de ciclicitate: lumea începe într-un anumit punct şi se încheie în acelaşi punct“, arată Ali Oğuzhan Yűksel.

Reprezentanţii institutului precizează că termenul „sema“ înseamnă „cer, univers“. „Însă potrivit lui Mevlana (unul dintre părinţii fondatori ai Sufismului, cunoscut drept un ordin mistic islamic de o frumuseţe rară), «sema» se traduce prin «a auzi, a auzi vocea universului». Este vocea tuturor vieţuitoarelor făurite de prezenţa divină, de Creator şi răspunsul Creatorului la aceste voci“, mai spune Ali Oğuzhan Yűksel.

Vă mai recomandăm

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

VIDEO A plecat din România acum 73 ani şi are pe perete harta Dobrogei. Kemal Karpat, la 92 ani: „Am păstrat limba română oriunde m-am dus“

Muftiul Iusuf Murat, liderul musulmanilor din ţara noastră: „Înainte de toate sunt român“

Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Yunus Emre Institut

Imagini din aceeasi galerie
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Yunus Emre Institut
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Yunus Emre Institut
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Yunus Emre Institut
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Yunus Emre Institut
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Yunus Emre Institut
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
  • Dervișii rotitori din Konya-Turcia Foto Sînziana Ionescu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările