FOTO Viaţa românilor de altădată. Ţărani şi orăşeni, înfăţişaţi în locuri dispărute

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Muzeul Naţional al Ţăranului Român a lansat prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale din România. Imagini ale vieţii românilor de altădată, fie că trăiau la ţară, fie că trăiau la oraş, sunt cuprinse în albumul virtual al instituţiei.

„Reţelele Privirii“ se intitulează arhiva virtuală a Muzeului Naţional al Ţăranului Român. „Descoperă, priveşte, ascultă, contribuie şi fii parte din viaţa Arhivei!“, îndeamnă muzeografii.  

În fotografii care înfăţişează „Echipierii“, realizate de Aurel Bau(c)h (în perioada 1 iunie 1938 - 15 octombrie 1939), în cadrul Şcolii Sociologice de la Bucureşti, sunt arătate echipe de studenţi care se implicau activ în viaţa de zi cu zi a satului. Tot atunci este surprinsă o zi de sărbătoare la sat. 

GALERIE FOTO CU ROMÂNII DE ALTĂDATĂ

„Aceştia participau deopotrivă la cercetarea monografică şi la munca propriu-zisă, având ca obiectiv creşterea calităţii vieţii ţăranilor. Erau numiţi «echipieri». Imaginile sunt realizate, cel mai probabil, în timpul anchetei sociologice «60 sate româneşti» realizate sub coordonarea lui Anton Golopenţia şi D. C. Georgescu în vara anului 1938. Cea în care ţăranul se odihneşte sprijinit în furcă a fost făcută în cadrul campaniei monografice de la Dâmbovnic, sub coordonarea lui Anton Golopenţia şi Mihai Pop. Altă fotografie este realizată cu ocazia cercetărilor Şcolii Sociologice de la Bucureşti, în cadrul campaniilor monografice din Valea Gurghiului, desfăşurate în anul 1945, respectiv 1947“, precizează aceştia. 

Altă fotografie arată târgul din Reghin, poza fiind făcută de Aurel Bau(c)h, 10 aug 1945 - 30 noi 1947, în Transilvania. Astăzi, târgul ar fi fost situat în zona Parcului Central şi a străzii Sării.

Mai sunt arătate vase de lut din Dăneşti (judeţul Harghita), arse de două ori în cuptor, smălţuite şi de forme diferite, străchini, ulcioare, oale cu baiere sau cu două mănuşi, căni de apă şi oale de noapte pentru copii, se vând alături de vase metalice produse industrial.

Ritualul de tăiere a porcului este surprins de un autor necunoscut, care a trăit în perioada 1 ianuarie 1880 - 31 decembrie 1945, în Transilvania.

Ulcioare de vânzare la târgul din Alexandria au fost pozate de Tancred Bănăţeanu (1 ianuarie 1880 - 18 iunie 1957). Se văd căruţe cu marfă, iar în prim plan, un vânzător stă pe căruţă, lângă ulcioarele ceramice din faţa lui. În plan secund, vedem mai multe căruţe. În faţa uneia dintre ele, marfa este aşezată pe jos, iar ţăranii sunt adunaţi în jurul ei.

Doi cioclii pe un dric în mişcare sunt înfăţişaţi pe o stradă din Bucureşti, de Iosif Berman (1 ianuarie 1910 - 17 septembrie 1941, Muntenia). 

Sunt portretizaţi diferiţi vânzători din Bucureşti. Un vânzător ambulant în Bucureşti (autor necunoscut, 1 ianuarie 1880 - 31 decembrie 1945, Muntenia) este un ţăran oltean vinde la oraş fructe şi legume purtate cu cobiliţa, iar în planul secund, se pot vedea Aşezămintele Brâncoveneşti şi Biserica Domniţa Bălaşa.

Tot Iosif Berman fotografiază vânzători de covrigi, de păsări, de usturoi, de pepeni. 

Aurel Bau(c)h a pozat şi un ţăran îmbrăcat în cămaşă cu platcă din pânză ţesută în casă, şi cu chimir ciobănesc; pe deasupra poartă cojoc de blană, decorat cu fâşii subţiri de piele (irhă) şi fir de lână colorată.

Înfăşatul pruncilor în Macedonia este arătat de fraţii Ianaki şi Milton Manakia (1 ianuarie 1880 - 31 decembrie 1906). „Când urcau cu turmele la munte, aromânii - populaţie preponderent nomadă - trăiau în corturi fără piese de mobilier. Fotografia de studio înfăţişează femeia înfăşând copilul pe pământ, pe o cergă miţoasă. Imaginea este caşerată pe carton cu paspartu, iar în colţul din dreapta jos, se poate observa semnătura fraţilor Manakia, inscripţionată direct pe negativ“, explică muzeografii de la MŢR

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Bucureştiul de altădată. Vremurile când Ateneul era străjuit de copaci, iar Kiseleff-ul avea dimensiuni uriaşe

FOTO Oraşul de altădată cu crâşme la tot pasul şi cu „ispitele“ de la colţul străzii. „Cotoiul bălan“, refugiul chefliilor de mahala

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite