FOTO Tururi culturale în Dobrogea lui 2018. Vor fi vizitate obiective de patrimoniu din România şi din Bulgaria
0PROIECT. O echipă de arhitecţi, peisagişti, istorici de artă au pornit să revitalizeze patrimoniul cultural românesc din Dobrogea românească şi din cea bulgărească - Cadrilaterul.
Dobrogea va fi transformată într-o destinaţie culturală de excepţie, printr-o iniţiativă a Asociaţiei ARCHÉ de promovare a patrimoniului, în parteneriat cu Asociaţia Peisagiştilor din România - filiala Bucureşti, Asociaţia Istoria Artei şi Muzeul Naţional Cotroceni.
Specialiştii vor aplica modelul Castle Break, derulat de ARCHÉ din 2013, prin intermediul căruia, în excursii de weekend, turiştii vizitează obiective de patrimoniu, sate tradiţionale, cunosc specificul local şi descoperă meşteşuguri uitate pe care le mai practică doar oamenii zonei. În anul 2016, de exemplu, cererea a fost mai mare decât planificarea, astfel că au fost organizate 13 tururi culturale în Transilvania, Muntenia, Oltenia şi Moldova, la care s-au înscris sute de turişti.
Ce are Dobrogea de vizitat
Dobrogea nu are castele, conace sau cule precum alte regiuni istorice ale ţării, dar are o sumedenie de obiective-unicat ce fac din provincie un muzeu în sine.
La o enumerare pe categorii, acestea se împart în: patrimoniu construit (centrul istoric, faleza şi portul vechi al Constanţei, satele din sudul Dobrogei, vilele de la Balcic ale arhitectei Henrietta Delavrancea), patrimoniu arheologic (monumentul şi ruinele antice de la Adamclisi), patrimoniu funerar şi comemorativ (Dobrici şi Turtucaia), patrimoniu industrial (podul de la Cernavodă şi moara Chrissoveloni, cea mai mare din Peninsula Balcanică) şi patrimoniul peisagistic (grădinile reginei Maria de la Balcic, peisajul viticol-vinifer Murfatlar).
Toate ar merita incluse în tururi culturale pentru iubitorii de istorie, artă, peisaje, arheologie, arhitectură. „Dacă operatorii de turism ar face asta, Dobrogea ar fi mai mult decât un sejur la Marea Neagră sau în Delta Dunării“, spun experţii în patrimoniu.
Specialişti: „Ne pierdem istoria”
Luna aceasta, ei au vizitat obiectivele propuse, pentru a vedea starea lor de degradare/conservare, într-o cercetare susţinută de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Opinia experţilor după turul de recunoaştere este că zona Dobrogei şi a Cadrilaterului păstrează un patrimoniu extrem de important pentru istoria şi memoria culturală a României, dar care este prea puţin pus în valoare. Ei consideră că indiferenţa va conduce la degradarea sa iremediabilă şi, implicit, la uitarea unei pagini din istoria României.
Vilă de la Balcic Sursa Livia Zaharia
„Dobrogea şi Cadrilaterul sunt două zone unicat, unde turismul cultural şi istoric ar putea atrage foarte mulţi turişti şi care ar putea renaşte dacă autorităţile din România şi Bulgaria s-ar implica mai mult şi mai responsabil în promovarea, conservarea şi valorificarea acestui patrimoniu“, afirmă dr. Ştefania Dinu, director general adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni.
La finalul proiectului de documentare, toate informaţiile relevante despre istoricul locurilor, cu fişe tehnice despre fiecare monument, vor fi cuprinse într-o broşură ce va fi pusă la dispoziţia autorităţilor locale şi a operatorilor din turism.
Recuperarea istoriei
Din vara lui 2018, echipa de proiect va organiza pe cont propriu tururi culturale în Dobrogea de ambele părţi ale graniţei româno-bulgare. Organizatorii mizează că soarta acestor obiective de patrimoniu, majoritatea aflate în stare precară, poate fi schimbată în urma presiunii venite de la publicul vizitator. „Noi trebuie să recuperăm istoria României, iar publicul larg poate determina o reacţie din partea comunităţii, a proprietarilor şi a autorităţilor publice locale, pentru restaurarea patrimoniului. Este cazul vilelor din Balcic, care se află într-un proces accelerat de degradare, dar pot fi reabilitate şi transformate în spaţii rezidenţiale sau turistice. Altfel sunt sortite pieirii“, arată arh. Raluca Zaharia de la Asociaţia ARCHÉ.
Etniile Dobrogei, vizitate la ele acasă
Tururile vor trece prin satele dobrogene în care trăiesc diferite etnii, pentru a le afla specificul. Unul dintre acestea este Fântâna Mare (fostul Başpunar) din comuna Independenţa, care este populat în întregime de musulmani. „Vom merge în satele cu minorităţi pentru a cunoaşte etniile Dobrogei, ceea ce va trezi interesul turistic pentru aceste locuri“, a precizat Anamaria Răvar de la ARCHÉ.
Planul de bătaie pentru „Revitalizarea patrimoniului cultural românesc în Dobrogea şi Cadrilater“ va fi expus la 26 octombrie, într-o conferinţă la Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti. Acţiunea este gândită în perspectiva lui 2018, când va fi marcat Centenarul Marii Uniri şi al Anului European al Patrimoniului Cultural.
Cetatea antică de la Adamclisi Sursa Livia Zaharia
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
