FOTO Regiunea fără ie. Cum arată în Dobrogea cămaşa tradiţională a portului popular românesc
0În Dobrogea, locul de creştinare a poporului român, pământenii poartă cămaşa românească în care se regăsesc semnele cusute ale altor regiuni, dar şi detalii împrumutate de la etnii. Regiunea nu are o ie propriu-zisă, dar şi-a creat propria cămaşă, deosebită de restul ţării.
Ortodocşii cinstesc la 24 iunie Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoarea fiind cunoscută în popor ca Sânzienele sau Drăgaica. Din 2013, la iniţiativa comunităţii La Blouse Roumaine, românii au căpătat o sărbătoare a identităţii naţionale - Ziua Universală a Iei. Pretutindeni pe glob, românii îmbracă în această zi o cămaşă tradiţională.
În Dobrogea, locul de creştinare a poporului român, pământenii poartă cămaşa românească în care se regăsesc semnele cusute ale diferitor regiuni - din care provin înaintaşii lor care au trecut Dunărea de la 1800 încoace, aşezându-se aici pentru pământurile mănoase.
Astfel că Dobrogea nu are o ie propriu-zisă, aşa cum se întâlneşte în celelalte regiuni ale ţării. „Dobrogea nu are ie, ci o cămaşă tradiţională, cu motive şi cusături simple, fără multe podoabe şi fără colorit bogat - doar cu roşu, negru, albastru“, arată dr. Maria Magiru, directoarea Muzeului de Artă Populară Constanţa.
Etnografii explică în ce constă cămaşa specifică Dobrogei, ce este croită din foi: fie este dreaptă, având mânecile prinse din umăr, cu clin, şi continuând cu poalele; fie are platcă.
Particularităţile sale sunt date tocmai de mixtura de stiluri îmbinate armonios, cu caracteristici luate din portul popular al cojanilor (veniţi din Bărăgan), mocani (din Ţara Făgăraşului) sau al moldovenilor. Acestora li s-a adăugat influenţa altor etnii care vieţuiesc în Dobrogea, în special cea orientală, balcanică, slavă, ce se regăseşte în accesorii şi ţinută.
Sursa Facebook Muzeul de Etnografie Tulcea
„Specificitatea este exprimată de costumul femeiesc, încadrat tipului cu două catrinţe, ce se regăseşte şi în zonele dunărene din Câmpia Munteniei (Bărăgan, Ialomiţa, Călăraşi). În timp ce cămaşa dreaptă sau cu platcă, croită din pânză de bumbac simplă sau cu dungi (‚chirachie’) se întâlneşte şi în zonele învecinate din Câmpia Munteniei, catrinţele numite local ‚pestelci’ se individualizează prin modul diferit de compunere şi amplasare a decorului. Ca în nici o altă zonă etnografică a ţării, motivele predominant geometrice dispuse în registre orientate vertical pe părţile laterale ale piesei, formând ‚ghenare/vărgi’. Acestea încadrează un câmp central care ste decorat diferit de la o zonă etnografică la alta, creându-se astfel variante locale: ţesătură simplă (Bărăgan), ‚vărguţele puse în urzeală’ pentru a ritma fondul monocrom (Giurgiu, Călăraşi), ‚stropituri’ şi ‚pui’ (Constanţa). În Tulcea, partea de jos a pestelcii este împodobită cu ‚pisc’ sau ‚oglindă’“, detaliază două cunoscute specialiste în etnografie, Doina Işfănoni şi Paula Popoiu de la Muzeul Satului Dimitrie Gusti.
Alexandru Chiselev, de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea, îndrumă pasionatele de cusături dobrogene să se inspire după obiectele care se află în Gospodăria Ţărănească de la Enisala. Modelele de pe batistele expuse la Tulcea pot fi folosite cu succes pentru o cămaşă de Dobrogea.
„Se întâmplă ca un motiv să migreze de la o categorie de ţesături la alta. Aşa s-a întâmplat de exemplu cu motivul ‚floarea pologului’, regăsit iniţial pe polog (covor de dimensiuni mari), apoi şi pe ştergare/peşchire. La fel, unele motive de pe batiste se regăsesc pe obiectele vestimentare şi invers.
Decorul este creat prin simetrie, repetiţie sau alternanţă a motivelor, în care domină elementul ancoră, completate de terminaţiile cu dantelă ploicică sau spartă, apoi bibiluri/colţurei. Pânza chirachie atenua necesitatea unei ornamentaţii ulterioare, punctându-se mânecile, tăietura gâtului, poalele. Cromatic, atât la bărbaţi cât şi la femei, paleta dominantă este în nuanţe de roşu, albastru, negru, alb“, afirmă etnograful.
Costum popular în Dobrogea Sursa Facebook Ziua Universală a Iei / Foto Alin Ciprian
Poveştile iilor purtate de dobrogence
„Purtăm îi că să ne identificăm cu etalonul frumuseţii, bunătăţii şi fericirii populare. Cunoscută şi sub denumirea de ‚cămaşa cu altiţă’, ia reprezintă mult mai mult decât un obiect vestimentar - ea a rămas un simbol, o carte de istorie. Ia pe care o port cu mândrie şi dragoste, a aparţinut bunicii mele... provine de pe plaiuri dâmboviţene ,mai exact din comuna Voineşti. Cu o poveste de peste 100 ani, astăzi este la fel de frumoasă şi actuală, în culori de albastru şi galben, simbolizând cerul senin şi spicele de grâu, amintindu-mi de privirea blândă şi mâinile harnice ale Bunei“ - Alina Elena
„Povestea acestei îi începe în urmă cu peste 100 de ani. A fost cusută de bunica tatălui meu pentru fiica ei. Tatăl meu a fost născut în Cadrilater, unde s-a refugiat familia lui în timpul războiului. După război s-au întors în ţară. Bunicul meu a murit în război, iar bunica a murit cum se zicea pe atunci "de inimă rea", când tatăl meu avea 15 ani şi era la internat în Timişoara. Aşa că nu mi-am cunoscut bunicii paterni, nici poze nu s-au păstrat. Nu pot decât să mi-o imaginez pe bunica micuţă şi slăbuţă, ea fiind foarte mică. Am purtat-o la serbările şcolare eu şi apoi fiica mea, fiind foarte mândră de moştenirea lăsată mie de bunica“ - Carmen Comănescu
„Aş vrea să vă povestesc despre ia noastră, de fapt una dintre ele şi chiar prima din colecţie. Se spune că de fel soacrele sunt poame acre, ei bine o să va minunaţi, a mea se abate un picuţ de la reguli. Pentru că ador portul popular, şi de câte ori am ocazia să merg la ţara la Galaţi, sau la Bârlad mă întorc cu ceva tradiţional cusut de mână, soacra mea şi-a dorit să mă surprindă. Şi cum altfel dacă nu cu un costum popular tradiţional dobrogean? Vă spun sincer, că în momentul întoarcerii mele acasă de la ţară, mă aştepta împreună cu soţul meu, nerăbdătoare. Nu am să uit cât de frumos era împachetat şi avea miros de naftalină, pentru că sora ei cea mare aşa îl păstrase în lada cea bună. Ele îl aveau primit de la o mătuşă şi l-au păstrat. Mi-a plăcut enorm, rămăsesem mută de uimire şi de fericire, încât săraca femeie credea că nu îmi place. Nu am putut decât să bâigui un ‚mulţumesc’ şi i-am sărit în braţe, aşa cadouri să tot primeşti, căci ele vor dăinui peste ani şi ani, şi vor duce o frântură de istorie mai departe. Ia aceasta a curprins două generaţii sau trei de amintiri. Soacra mea are 3 băieţi, de aceea a ales să îi dea intaiei nepoate un astfel de costum. Mai jos vă voi lăsa o poză cu fiica mea îmbrăcată în costum. Ea este mândreţea familiei noastre, încercam să îi insuflăm dragostea pentru frumos, atât cât putem. Iar soacrei îi mulţumesc din suflet şi tot ce pot spune este să îi dea Dumnezeu sănătate şi zile“ - Cătălina Mitu
„Povestea iei-tricolor (foto dreapta). Cămaşă populară de colecţie cusută manual în jurul anului 1950, aceasta respectă întocmai canoanele şi structura compoziţională a unei cămăşi gorjeneşti, cu mâneci lungi şi ample. Din cum este cusută cămaşa ştim că femeia care a cusut-o (Catinca) locuia într-o zonă deluroasă (a ales să coasă toate suprafeţele costişate) şi că purta în suflet o mare dragoste de ţară. Privind această cămaşă ne putem da seama că cea care a cusut-o era ofemeie delicată, care dorea să iasă în evidenţă prin simplitate şi rafinament, dar care era totodată o femeie spirituală, pentru ca a ştiut exact unde să aşeze pe cămaşă semnele, astfel încât să creeze cu acul o poveste a Începutului Lumii. În altiţă a cusut „steaua în opt colţuri”, astfel încât să o apere de cele rele, să-i arate calea cea bună şi să o lumineze în momentele de cumpănă. Tot în altiţă a scris cu acul povestea „rombului”, simbol feminin arhaic de protecţie, fertilitate şi înţelepciune. Pe toată spurafaţa cămăşii regăsim mici simboluri feminine care sunt reprezentate în culorile primordiale (roşu, galben şi albastru), culori primare, de la care a Început Lumea. Catinca a cusut cu mândrie o cămaşă cât o Românie, să se fălească şi să poarte mereu aproape dragostea de ţară. La manşete a cusut „calea ocolită” („căliţa colită”), să arate Drumul Vieţii, cu suişuri şi coborâşuri, cu bune şi cu rele. Cămaşa a închis-o la gât prin ciupag, element specific cămăşilor olteneşti, element ce prezintă, de asemenea... tricolorul“ - Mihaela Zontea
„A fost odată ca niciodată ... Un Făt Frumos şi-o Ileana Cosânzeana, care s-au cunoscut la horă, în sat. El emoţionat, ea mândră tare de noua ie, la care a cusut toată iarna şi care acum, e admirată de toată lumea. Admirată atunci, la fel de admirată şi acum, 100 de ani mai târziu, după ce a fost transmisă din generaţie în generaţie, pentru ca povestea să dăinuie. Nu, nu mă invidiaţi. Ce-aţi citit până acum e pură ficţiune. Nu aşa începe povestea iei mele. De fapt, povestea ei este una cu început necunoscut, dar continuarea sună cam aşa: A fost odată OLX... locul de poveste, unde dacă vei căuta cu atenţie şi nu te vei rătăci printre kitsch-uri, vei putea găsi o ie pe care să o salvezi. O IE care şi-a uitat povestea dar pe care tu o poţi ajuta. Îi poţi scrie o poveste nouă. Deci ... a fost odată ca niciodată, un anunţ pe OLX. O IE la preţ redus, care aştepta ca cineva s-o ia acasă. Şi într-un final, aşteptarea a luat sfârşit. Aşa că IA şi-a început călătoria, din Oltenia până într-un sătuc constănţean. Lung drum şi anevoios, pentru că Poşta Română lucrează minuţios şi agale. Unde mai pui că s-a interpus şi minivacanţa de 1 iunie, în calea bietei Ii călătoare. Dar totul e bine când se termină cu bine. După un drum lung şi anevoios, IA a ajuns ACASĂ. Şi povestea ei abia aici începe. O poveste despre restaurare, despre descifrarea simbolurilor cusute cu migală, dar mai presus de toate, o poveste despre bucurIE şi despre mândrIE“ – Florentina Mariana
Fetele din comunitatea Skirtbike Constanţa - Fete pe biciclete Sursa Facebook Ziua Universală a Iei
Programul de Ziua Universală a Iei, la Constanţa - 24 Iunie 2018
Ziua Universală a Iei este celebrată la Constanţa de la ora 16.00, când începe Skirtbike Constanţa - Iile pe bicicletă. Fetele în ii pe biciclete pornesc de la Tomis Mall spre Cazino, unde se va desfăşura sărbătoarea.
16.30 - 18.30 înscriere la tombola cu premii
16.30 - Cusături Dobrogene - parada iilor
17.30 - Ansamblul Albinuţele Dobrogene
17.45 - Asociaţia Culturală Tomis
18.00 - Trupa "Fresh" a centrului de plasament Delfinul
18.20 - Ansamblul Joc cu Foc - Total Dance Center
18.35 - muzică şi voie bună cu Georgiana Maria Chiriţa
18.45 - Ansamblul Astras
19.00 - muzică şi voie bună cu Georgiana Maria Chiriţă
19.20 - anunţarea câştigătorilor tombolei şi alegerea Sânzienei Dobrogene
19.40 - 20.00 - muzică şi voie bună cu Nicu Rotaru, Sorina Preda, Virginia Ciorogaru, Elena Chirică.
La Cazino se derulează Casino Rush - o expoziţie de panouri informative dedicatăîmplinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă.
Expoziţie şi târg popular, la Muzeul de Artă Constanţa
Muzeul de Artă Populară Constanţa sărbătoreşte Ziua Universală a Iei prin două evenimente speciale: o expoziţie temporară cu piese de colecţie şi o manifestare având ca invitate creatoare de ii din Breaza, judeţul Prahova.
Expoziţia „Tipologia iei”, deschisă la parterul instituţiei de cultură, reuneşte 12 cămăşi tradiţionale din toate zonele etnografice ale ţării, unele dintre ele cu o vechime de peste o sută de ani. Sunt prezentate patru cămăşi lungi, cu poale din Ţinutul Pădurenilor (Hunedoara), Maramureş, Muscel (Argeş) şi Dobrogea de Sud, precum şi opt cămăşi scurte (denumite, în funcţie de zona de provenienţă: ie, spăcel, spătoi sau ciupag) din Banat, Suceava, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Arad, Dâmboviţa şi Mehedinţi. Expoziţia este deschisă în perioada 19-29 iunie.
Cel de-al doilea eveniment, „Ia românească - tradiţie şi artă”, va aduce pe platoul din faţa Muzeului de Artă Populară Constanţa, pe 23 şi 24 iunie, meşteri populari din localitatea prahoveană Breaza, considerată a fi unul dintre cele mai vestite centre de ii din ţară.
Prin dubla manifestare dedicată Zilei Universale a Iei, Muzeul de Artă Populară susţine Festivalul Internaţional de Teatru „Miturile Cetăţii”, organizat de Teatrul de Stat Constanţa, între 20 şi 27 iunie.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
