FOTO Documente de arhivă care vorbesc despre cea mai grea perioadă din istoria României. Anii în care statul naţional era ameninţat cu dispariţia

FOTO Documente de arhivă care vorbesc despre cea mai grea perioadă din istoria României. Anii în care statul naţional era ameninţat cu dispariţia

1917. Răniţi la spitalul militar din Pufeşti Sursa arhivelenationale.ro

Faţa hâdă a războiului este prezentată într-o serie de fotografii aflate în colecţia Arhivelor Naţionale ale României. Imagini şi documente redau atmosfera din tranşeele Primului Război Mondial, din spitalele de campanie, în cea mai grea perioadă a statului român, când era ameninţat cu desfiinţarea.

Ştiri pe aceeaşi temă

În faţa înaintării devastatoare a forţelor nemţeşti, conducerea ţării părăsise Bucureştiul asediat şi se refugiase la Iaşi, oraşul devenit capitala României. Practic, ce mai rămăsese din România a fost condus „din exil“ timp de 2 ani: din noiembrie 2016 până în noiembrie 1918.

În tot acest timp, Coroana a refuzat să plece din ţară şi să se adăpostească în Rusia, iar Parlamentul şi Guvernul i-au stat alături. 

Armata Română a luptat cu ultimele resurse, disperată, pentru apărarea Moldovei, cea din urmă redută naţională. De rezistenţa frontului de nord-est depindea însăşi existenţa statului român, ale cărui celelalte regiuni erau deja sub ocupaţia inamică. Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au fost salvarea poporului român, o şansă istorică pe care România a avut-o datorită sprijinului logistic al Franţei, care a dotat-o şi a instruit-o pe măsura combatantului mult superior numeric şi tehnic. 

Frontul de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz reprezintă astfel piatra de hotar a României din primul Război Mondial. Dacă inamicul german ar fi învins, ţara noastră ar fi fost înghiţită de Imperiul Austro-Ungar.

La 27 august 1916, România a intrat în război de partea Antantei (formată din Franţa, Anglia, Rusia) împotriva Puterilor Centrale (reprezentate de Germania, Austro-Ungaria, Turcia, Bulgaria). Un an mai târziu, când războiul se încheia, poporul dăduse dovada sacrificiului suprem: 10% din populaţia ţării pierise în luptele care au salvat ţara de la dezmembrare.

Colecţia de la Arhivele Naţionale ale României arată momente de cumpănă din acea perioadă. O fotografie este făcută în ianuarie 1917, la Petrograd, înfăţişând primirea făcută Prinţului Carol şi prim-ministrului Ion I. C. Brătianu de către Marele Duce Mihail, fratele Ţarului Nicolae al II-lea, în timpul vizitei lor în Rusia pentru reglementarea colaborării militare româno-ruse.

Un document relevant este Ordinul emis în 1917 de generalul Constantin Prezan, şeful Marelui Cartier General, prin care se interzice militarilor şi civililor să vorbească în public despre operaţiunile şi situaţia militară a Armatei Române. 

Aviatori germani doborâţi de Escadrila a IV-a rusă Sursa arhivelenationale.ro

La 10 mai, la Iaşi, are loc solemnitatea decorării ofiţerilor francezi membri ai Misiunii Militare Franceze în prezenţa generalului Henri Mathias Berthelot.

Un alt Ordin dat de generalii români este cel de la 10 iulie 1917, adresat de generalul Arthur Văitoianu, comandant al Corpului 2 Armată, care cere artileriei să redeschidă focul asupra artileriei inamice în zona localităţii Găurile.

La 5/18 august 1917, un buletin de informaţii de pe front oferă amănunte despre bătălia de la Mărăşeşti, iar o hartă de la 8 august 1917 schiţează situaţia frontului românesc, unde forţele inamice atacau unităţile Armatelor I şi a II-a. În august 1917, Regele Ferdinand şi Regina Maria discută cu trupele Vânătorilor de munte şi vizitează spitalul din Căiuţi.

La 14 iulie 1917, într-un articol din ziarul Lupta se scrie despre capturarea a 1500 de prizonieri germani şi ocuparea a 11 sate în urma ofensivei româno-ruse din Valea Caşinului şi Valea Putnei. Starea de spirit era totuşi proastă: o telegramă din ziua de 25 august 1917 înştiinţează intenţia de dezertare a soldaţilor ruşi. Colonelul Nicolae Samsonovici, şeful Statului Major al Armatei I, informa Marele Cartier General că soldaţii ruşi din Regimentul 118 intenţionează să părăsească frontul în data de 30 august, dacă până atunci nu se încheie pacea.

În colecţia oferită de Arhivele Naţionale există şi o scrisoare datată 10 decembrie 1917, trimisă de la Iaşi de Regele Ferdinand preşedintelui Franţei Raymond Poincaré, în care îi mulţumeşte pentru sprijinul acordat de Franţa României şi îi prezintă situaţia nefericită în care se găseşte România după retragerea armatei ruse. 

Pe aceeaşi temă: 

Mişcarea care a decis soarta României în Primul Război Mondial. Istoria conflictului tactic de la Mărăşeşti între Rusia şi România

Regele Ferdinand, către ostaşii români din Primul Război Mondial: „Aţi ridicat un zid mai tare decât granitul“

Jurnal de pe frontul Primului Război Mondial. Însemnările unui soldat redau atmosfera de coşmar din anii 1916-1918

Confesiune de război din toamna lui 1916: „Românii fugiseră din calea bulgarilor, dar celelalte naţii nu-şi părăsiseră casele“

 

Februarie 1917. Soldați români în tranșee Sursa arhivelenationale.ro

Imagini din aceeasi galerie
  • Februarie 1917. Soldați români în tranșee Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















1917 ianuarie Petrograd. Primirea
făcută Prinţului Carol şi prim-ministrului Ion I. C. Brătianu de către Marele
Duce Mihail - fratele Ţarului Nicolae al II-lea în timpul vizitei lor în Rusia
pentru reglementarea colaborării militare româno-ruse Sursa
arhivelenationale.ro
  • Iași, 10 mai 1917. Solemnitatea
decorării ofiţerilor francezi - membri ai Misiunii Militare Franceze - în prezenţa
generalului Henri Berthelot Sursa arhivelenationale.ro
  • Iaşi. Atelierul de montare a artileriei grele de la Nicolina Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















1917. Ordin emis de Constantin
Prezan - șeful Marelui Cartier General - prin care se interzice militarilor și
civililor să vorbească în public despre operațiunile și situația militară a
armatei române Sursa
arhivelenationale.ro
  • Livret militar al soldatului Gheorghe Zegrea, încorporat în anul 1916 la Regimentul 69/77 Sursa arhivelenationale.ro
  • Tunuri din arsenalul armatei române Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















1917. Poziția Poiana Sărată - postul
de observație al Regimentului 12 Artilerie Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















Varnița-Verdea, 13 noiembrie 1917.
Post telefonic într-o scorbură de copac Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















10 iulie 1917. Ordin adresat
artileriei de generalul Arthur Văitoianu - comandant al Corpului 2 Armată -
pentru a redeschide focul asupra artileriei inamice în zona localităţii Găurile
Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















5/18 august 1917. Buletin de
informații de pe front referitor la bătălia de la Mărășești Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















8 august 1917. Situaţia
frontului românesc: forțele inamice atacă unităţile Armatelor I şi a II-a Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















1917. Tranşee inamice din zona
ocupată de armata română Sursa
arhivelenationale.ro
  • 

















August 1917. Regele Ferdinand şi
Regina Maria discută cu trupele Vânătorilor de munte Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















1917. Batalionul 13 Pionieri
care a luptat la Mărășești. Din efectivul de 300 de soldați au supraviețuit
bătăliei 146 Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















August 1917. Regina Maria şi
regele Ferdinand vizitează spitalul din Căiuţi Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















1917. Răniţi la Spitalul Militar
din Pufeşti Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















Momâia. Mormânt în tranșee Sursa arhivelenationale.ro
  • 

















Aviatori germani doborâţi de
subofiţeri din Escadrila a IV-a rusă Sursa
arhivelenationale.ro
  • 

















25 august 1917.
Telegramă prin care colonelul Nicolae Samsonovici - șeful Statului Major al
Armatei I - informează Marele Cartier General că soldații ruși din Regimentul
118 intenționează să părăsească frontul în data de 30 august dacă până atunci
nu se încheie pacea Sursa
arhivelenationale.ro
  • 

















14 iulie 1917. Articol din
ziarul Lupta despre capturarea a 1500 de prizonieri germani şi ocuparea a 11
sate în urma ofensivei româno-ruse din Valea Caşinului şi Valea Putnei Sursa arhivelenationale.ro
  • 1917. Prizonier bavarez Sursa arhivelenationale.ro
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările