FOTO Ciclistul care cucereşte lumea pe întuneric. Florin Georgescu a făcut drumul până la Londra pe bicicletă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Florin Georgescu, alături de prietenul său Alexandru Răcănel FOTO Arhivă personală
Florin Georgescu, alături de prietenul său Alexandru Răcănel FOTO Arhivă personală

LECŢIE DE VIAŢĂ Florin Georgescu (38 de ani), din Bucureşti, este nevăzător de la vârsta de 14 ani, dar acest lucru nu l-a împiedicat să-şi împlinească visurile ca orice om. A străbătut jumătate din ţară pe o bicicletă tandem, iar apoi a făcut drumul până la Londra alături de un prieten.

Florin Georgescu (38 de ani) şi-a pierdut vederea în urmă cu 24 de ani din cauza unei boli cu care s-a născut şi despre care nu mai vrea să vorbească. Asta nu-l opreşte să fie prezent la aproape toate competiţiile de ciclism din Capitală şi din ţară, pentru că, spune el, vrea să demonstreze că se poate. A învăţat să-şi accepte deficienţele şi să simtă poezia din frumuseţile aflate în jurul lui.

Povestea lui pe bicicletă a început în 2009, când a făcut rost de primul tandem (bicicletă pentru două persoane, cu două şei aşezate una în spatele celeilalte, acţionată de două perechi de pedale), de la asociaţia „Bate şaua să priceapă iapa“ din Bucureşti.

„Le-am spus intenţia mea de a achita o astfel de bicicletă şi cum văd eu problema. Ei au făcut atunci o chetă, au dus la reciclat mai multe obiecte şi s-a strâns o anumită sumă. Nu-mi mai amintesc exact cât. Am fost bucuros că am reuşit să iau bicicleta de la un magazin fără adaos comercial“, îşi aminteşte Florin Georgescu.

Pe lângă bicicletă, i-a mai trebuit şi puţin curaj şi un prieten de nădejde alături: Alexandru Răcănel, fost campion la arte marţiale, pe care l-a cunoscut în urmă cu 10 ani şi de atunci îi leagă o prietenie puternică.

„La un moment, la câţiva ani după ce ne-am cunoscut, eu i-am propus să facem pereche pe o bicicletă tandem.  Alex a acceptat imediat, dar am reuşit să ne împlinim visul abia după ce am cumpărat bicicleta“, spune Florin.

Prima dată când s-a apucat de bicicletă, avându-l ca pilot pe Alexandru, a crezut că trebuie să deprindă un stil special, însă a constatat că nu e deloc aşa. „Când ne-am urcat pe bicicletă am şi mers prin oraş, prin trafic, fără să avem nevoie de o perioadă de acomodare“, spune el.

13 zile de-a lungul ţării

Apoi, Florin a început activităţile de promovare a paraciclismului. Astfel, în acelaşi an în care şi-a achiziţionat bicicleta tandem, în premieră pentru România, Florin Georgescu a realizat un semitur al ţării pe distanţa Bucureşti-Sighetu Marmaţiei.

„Iniţial, am vrut să facem un tur de ţară, dar am reuşit doar un semitur şi am parcurs distanţa dintre Bucureşti şi Sighetu Marmaţiei, aproximativ 1.000 de kilometri, în 13 zile. Peste doi ani vom face turul întreg“, promite el. În această primă experienţă l-a avut pilot tot pe Alexandru Răcănel.

Ciclistul Florin Georgescu cucereşte lumea pe întuneric

Patru derbedei şi o aventură până la Londra

Cei doi nu s-au oprit după semiturul de 1.000 de kilometri de la Bucureşti la Sighetu Marmaţiei. În 2012, au plecat în tandem pe bicicletă până la Londra, unde se desfăşurau Jocurile Paralimpice. Aventura a durat 20 de zile. „A fost o provocare fabuloasă. După primele cinci-şase zile de mers pe bicicletă îţi vine să o arunci, dar dimineaţa o iei de la capăt. Consider că trebuie să stai bine şi cu psihicul“, spune el. Cei doi au plecat în expediţia de 2.000 de kilometri din Arad, la 15 iulie 2012, şi au pedalat, în medie, 100 de kilometri pe zi.

În această experienţă, Florin şi Alexandru nu au plecat singuri. Îi urmau alţi doi prieteni cu o rulotă. „Eram patru derbedei laolaltă: eu, Alexandru, Robert şi Cristi. Fiecare avea sarcinile sale. Robert şi Cristi editau imaginile şi le puneau seara pe internet, iar Alex ne făcea dimineaţa cafeaua. Seara, obişnuiam să stăm până mai târziu la o bere, iar eu cântam la chitară. Dimineaţa, fireşte, era foarte greu să ne trezim, iar Alex trăgea de noi. Aşa se face că primea în cap pantofi sau alte obiecte care erau la îndemână. De ciudă că nu ne putea trezi, el lua chitara mea şi răgea ca un măgar, fiind un afon“, spune amuzat Florin.

Pe drumul până la Londra s-au oprit în campinguri special amenajate pentru rulote şi şi-au făcut mulţi prieteni. Când au ajuns la destinaţie, mărturiseşte Florin, au fost întâmpinaţi de oficialităţi care i-au felicitat pentru curajul lor.

Competiţie pe nisip

Ultimul concurs la care Florin Georgescu a participat a fost „Doltcini XCO Muncitoresc“, desfăşurat pe 3 mai, pe plaja Modern din Constanţa. A fost un eveniment unic în Europa, fiind primul concurs de ciclism european pe nisip, care a adunat la start peste 200 de persoane. „Din păcate, nu am dus cursa până la capăt. Traseul a fost accidentat, dificil“, explică ciclistul nevăzător.

Florin a ajuns la competiţia de la Constanţa la invitaţia organizatorilor. „Florin Georgescu este un adevărat campion, un exemplu viu de voinţă, putere, curaj şi inspiraţie. A reuşit să ne atingă pe toţi cu optimismul de care dă dovadă“, spune Tănase Tasente, organizator al concursului de ciclism pe nisip.

Ciclistul Florin Georgescu cucereşte lumea pe întuneric

Ziduri sociale şi ziduri de carton

Florin Georgescu s-a născut într-un sat din Bărăgan, dar, de foarte mulţi ani, trăieşte în Bucureşti, unde a găsit cele mai multe oportunităţi. „Marele păcat al acestui oraş este că este prost accesibilizat şi nu este o plăcere să circuli de unul singur, dar mă pot descurca“, spune el.

În ciuda deficienţei sale, a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Bucureşti, timp în care a locuit la un cămin studenţesc, apoi şi-a dat doctoratul în psihologie. În prezent, este consilier la Ministerul Muncii. Nu este căsătorit, însă are o prietenă, Simona, şi un câine-ghid, Sancho, cu care îşi împarte viaţa.

De-a lungul timpului, Florin s-a implicat în mai multe manifestări dedicate persoanelor cu handicap. Una dintre ele este Caravana „Dărâmăm ziduri ca să construim punţi“, la care a participat mai mulţi ani la rând, inclusiv anul trecut. Practic, este vorba despre un „zid“ simbolic realizat din cutii de carton pe care bicicliştii nevăzători îl forţează şi îl dărâmă.

Campania vrea să atragă atenţia asupra aptitudinilor pe care le au persoanele cu dizabilităţi şi îşi doreşte schimbarea mentalităţii opiniei publice referitoare la acest aspect. „Odată cu trecerea timpului, am început să am o dilemă foarte mare: la început, ştiam foarte bine la ce fel de ziduri şi la ce fel de punţi să mă gândesc, acum, de când sunt nevăzător, m-am izbit de altfel de ziduri. Erau mai mult nişte ziduri de natură socială, însă prin oraşele prin care am fost am cunoscut şi mulţi oameni deosebiţi“, mărturiseşte Florin Georgescu.

Ciclistul Florin Georgescu cucereşte lumea pe întuneric

Cu 180 de kilometri pe oră

Ciclismul nu este singura lui pasiune. Când are timp, cântă la chitară şi la saxofon. În rest, Florin încearcă să trăiască asemenea celor care nu au niciun fel de deficienţe.

„Pot să folosesc un calculator la fel ca voi toţi“, argumentează el. Datorită tehnologiilor avansate, poate folosi un computer care, printr-un program special, transformă textul scris în text vorbit, procedeu numit sinteză vocală. Aşa poate „citi“ şi o carte dintr-o bibliotecă online. „Problema este că nu există sinteză vocală şi în limba română. Se citeşte în engleză, fonetica este în limba română, iar pronunţia în engleză, dar m-am obişnuit“, spune Florin, care crede că dacă nu ar fi existat un calculator cu o astfel de opţiune, i-ar fi fost mult mai greu să înveţe şi să comunice.

Chiar dacă pare imposibil, nevăzătorul Florin Georgescu ştie să conducă un autoturism. Prietenul său Alex l-a învăţat: mai întâi a urcat la volanul unui Matiz, apoi într-un Citroën C5. Pe pista aeroportului din Craiova, singurul loc unde are voie să conducă, a prins o viteză de 180 de kilometri pe oră.

Visul american

Cea mai mare dorinţă a sa este să ajungă în Statele Unite ale Americii, la Bonneville, unde este un spaţiu perfect plat, ideal pentru curse. „Vreau să dobor recordul mondial deţinut de un turc care, am impresia, a reuşit să prindă o viteză de 320 de kilometri pe oră“, afirmă el.

El demonstrează zi de zi că un handicap nu îi poate pune piedici. „Toţi avem bariere şi cred că este bine, din când în când, să încercăm să le depăşim“, crede Florin, care precizează că nu se consideră discriminat.
 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite