FOTO Călătorie la Esztergom. Cum arată cetatea de scaun a Ungariei unde s-a născut Ştefan, primul rege al maghiarilor
0
Cea mai mare biserică a Ungariei se găseşte la graniţa cu Slovacia, fiind locul unde au fost încoronaţi regii ţării şi unde odihnesc prelaţii Bisericii Catolice Maghiare. Aici s-a născut primul împărat al Ungariei, Ştefan, iar peste secole, la slujba de sfinţire a basilicii actuale, a cântat însuşi Franz Liszt.
La graniţa dintre Slovacia şi Ungaria, pe unde Dunărea unduieşte calm plimbând vasele de croazieră, străjuieşte pe dealul înalt o abaţie monumentală. Este Esztergom, cea mai mare biserică din Ungaria, vechea cetate de scaun a regilor maghiari.
Esztergom a fost capitala domnească a Ungariei, istoria acestei ţări împletindu-se cu existenţa centrului ecleziastic întemeiat în anii 960, unde s-a născut şi s-a încoronat primul împărat al Ungariei, Ştefan.
Esztergom, file de poveste
Dominând împrejurimile ca o regină aşezată maiestuos pe tronul de pe Dealul Castelului, Esztergom, cetatea de scaun a Ungariei, se află la o distanţă de 45 kilometri de capitala Budapesta. Zona a fost locuită încă din Epoca de Gheaţă, iar primele atestări documentare datează dinainte de Hristos când este menţionată o comunitate de 350 celţi din vestul Europei stabiliţi pe malul Dunării.
Marele prinţ Géza (940-997) al Ungariei, cel care a îmbrăţişat religia creştină, a proclamat Esztergomul drept cetate de scaun. Aici i s-a născut fiul, Vajk, într-un an rămas incert pentru istorici, între 969 şi 975.
Vajk a fost botezat creştineşte de un preot misionar venit să predice în Ungaria. Preotul era Adalbert ((956-997), ulterior episcop de Praga, care venea din Cehia şi îl convinsese pe Géza păgânul să treacă la creştinism. În mâinile lui Adalbert, pruncul Vajk, moştenitorul tronului Ungariei, a devenit Ştefan. Creştinul Ştefan avea să fie ultimul mare prinţ şi primul împărat al Ungariei, încetând din viaţă la 1038. Adalbert avea să sfârşească martirizat în ţările baltice, el fiind apoi sanctificat ca Adalbert de Praga (celebrat la 23 aprilie) şi ales patron spiritual al Cehiei, Poloniei şi Prusiei. Ungaria o are ca ocrotitoare pe Fecioara Maria, iar basilica din Esztergom poartă hramul Adormirii Maicii Domnului şi al Sfântului Adalbert.
Dar cât a trăit, împăratul Ştefan a dus Esztergomul pe culmi de glorie. El s-a încoronat aici, fondând o tradiţie ce avea să fie respectată timp de secole de toţii monarhii care s-au succedat. De altfel, în camera de tezaur a basilicii se află păstrată preţioasa cruce pe care toţi împăraţii Ungariei au jurat atunci când s-au urcat pe tron. Tot Ştefan a întemeiat la Esztergom prima arhiepiscopie a Ungariei, fiind recunoscută ca nucleu al Bisericii Catolice Maghiare.
Ţinta invadatorilor
Puternică şi înfloritoare, Esztergom a ajuns floarea naţiunii ungare, atrăgând totodată atenţia cotropitorilor. La 1241, mongolii au invadat, printre altele, şi Ungaria, distrugând tot ce construiseră suveranii maghiari. Tăvălugul istoriei a mai pus la pământ de câteva ori Esztergomul, dar ungurii s-au încăpăţânat să-l ridice la loc. Iar ultima oară au fost triumfători.
Dintre bisericile care alcătuiau salba Esztergomului medieval pe Dealul Castelului, unele nu mai există, altele au fost adăugate actualei basilici. Cea mai veche biserică, ridicată de marele prinţ Géza în anul 973, era închinată primului martir creştin - Sfântul Ştefan (celebrat la 27 decembrie), căruia moştenitorul său îi purta numele. Încăperea de lângă biserică, unde venise pe lume Vajk-Ştefan, viitorul împărat, fusese transformată în capelă şi încorporată bisericii. Alt lăcaş de cult, catedrala Sfântul Adalbert, era construită la 1010 de împăratul Ştefan şi se găsea pe locul impunătoarei basilici de astăzi. Mai era apoi o capelă circulară, o biserică dedicată Sfântului Vitus şi o capelă castelană a Regelui Béla al III-lea, o capodoperă arhitecturală ce poate fi găsită în palatul regal al dinastiei Árpád. O biserică ce a supravieţuit vremurilor este Capela Bakócz, singurul monument de arhitectură renascentistă maghiară, care acum face parte din basilică.
Sarcina de căpătâi a patru arhiepiscopi: ridicarea basilicii
Ungurii au îndepărtat ruinele rămase după plecarea cotropitorilor şi au construit o aşezare pe locul ştiut. La vestigiile Esztergomului de altădată se mai poate ajunge doar prin săpături arheologice. Dar prelaţii maghiari au dorit să redea strălucirea diamantului coroanei imperiale, iar în secolul al 19-lea, arhiepiscopul Sándor Rudnay a început construcţia uriaşei basilici lăsând succesorilor o sarcină de căpătâi: finalizarea celei mai mari şi mai frumoase biserici a Ungariei. A fost nevoie de patru arhiepiscopi şi de aproape cinci decenii (1822-1869) ca aceasta să poată fi finalizată. Pe porticul basilicii este scris, de altfel: „Începută (coepit) de Sándor Rudnay, continuată (continuavit) de József Kopácsy, sfinţită (consecravit) de János Scitovszky, încheiată (consummavit) de János Simor“.
La sfinţirea din august 1856 a basilicii din Esztergom a participat toată floarea creştinătăţii Europei şi însuşi împăratul Franz Joseph I al Austriei. Muzica pentru mesă a fost compusă de nimeni altul decât Franz Liszt (1811-1886), care revenea în ţara sa după o absenţă de 10 ani, fiind întâmpinat ca un erou. Despre „Missa Solemnis“ cântată la grandioasa sfinţire de la Esztergom, Liszt mărturisea: „A pornit de la credinţa cu adevărat ferventă a inimii mele, aşa cum am simţit încă din copilărie. Credinţă născută, nu făcută. Pot spune cu adevărat că mesa mea a fost mai mult rugată decât compusă“
Recordurile Esztergomului
Noul centru ecleziastic de la Esztergom cuprinde tot patrimoniul spiritual de secole al Ungariei. Dimensiunea sa imensă nu este doar spirituală, ci şi fizică: basilica de la Esztergom, închinată Adormirii Maicii Domnului şi al Sfântului Adalbert, este cea mai mare şi mai înaltă biserică a Ungariei. Pe frontispiciul edificiului scrie „CAPUT, MATER ET MAGISTRA ECCLESIARUM HUNGARIAE“ însemnând „Capul, mama şi învăţătorul bisericilor ungare“.
Dintre recordurile de construcţie sunt de reţinut: edificiul are o suprafaţă de 5.600 metri pătraţi, o lungime de 118 metri şi o lăţime de 49 metri. Domul, în formă de semisferă, cu 12 ferestre, este înalt de 100 metri şi are diametrul de 33,5 metri. - Cel mai mare clopot cântăreşte 5,827 tone. La construire, meşterii au săpat până la patul de rocă de pe dealul castelului, ca să asigure stabilitatea clădirii. La ridicarea basilicii s-a folosit pentru prima dată în Ungaria cărămida cu goluri. Pereţii din criptă, care susţin domul, au 17 metri grosime. Altarul bisericii înfăţişează „Adormirea Fecioarei Maria“ pictată de artistul italian Girolamo Michelangelo Grigoretti (1801-1870). Lucrarea având dimensiunile de 13,5 x 6,6 metri este cea mai mare pictură din lume realizată pe o singură bucată de pânză. Iar ca rezonanţă, basilica are un ecou ce se întinde pe mai mult de 9 secunde.
Un tur de basilică
Basilica are 4 niveluri de vizitat. La subsol se află cripta, construită în anii 1823-1824 în stil egiptean, amintind de mormintele faraonilor. Rotonda centrală este realizată din marmură roşie, la fel şi capela Bakócz din aripa stângă a bisericii, ce poartă numele arhiepiscopului în mandatul căruia a fost construită -Tamás Bakócz (1442-1521).
În criptă odihnesc prelaţii Ungariei, trecuţi la cele veşnice încă din timpurile medievale, şi mai ales arhiepiscopii de la Esztergom. Este de amintit unul dintre ei: János Vitéz (1408-1472), care i-a fost educator lui Matei Corvin (1443-1490), marele rege al Ungariei pe jumătate român, născut la Cluj-Napoca. Vitéz („viteazul“ în traducere) a fost episcopul Oradei în perioada 1445-1465, când a transformat oraşul într-un centru al educaţiei, înfiinţând aici o bibliotecă. În anul 1465, János Vitéz a devenit primat al Ungariei şi arhiepiscop de Esztergom, astfel că a părăsit Oradea mutându-se în centrul ecleziastic de pe malul Dunării.
În cripta de la Esztergom se află şi mormântul cardinalului József Mindszenty, un simbol naţional al Ungariei. Mindszenty a fost capul Bisericii catolice ungare între anii 1945 şi 1973 şi un veritabil stâlp al opoziţiei maghiare faţă de fascişti şi comunişti. Prigonit de regim, Mindszenty a murit exilat în Austria, dar trupul său a fost adus în cele din urmă în ţară. Locul său de odihnă veşnică este acum altar pentru pelerinii creştini din Ungaria, care atârnă drapele tricolore şi cocarde roş-alb-verzi în semn de recunoştinţă.
Deasupra bisericii se află camera de tezaur, la etajul întâi, spre apus. Conţine obiecte inestimabile de patrimoniu cum ar fi: crucea pe care au jurat conducătorii Ungariei la urcarea pe tron; cornul din care bea regele Sigismund, care a aparţinut apoi fratelui acestuia mai mare, regele Wenceslas IV al Boemiei; crucea lui Matei Corvin, o piesă de tezaur din secolul al 15-lea, meşterită de aurarii Parisului, precum şi alte veşminte somptuoase ale lui Matei Corvin, obiecte liturgice şi multe altele.
Mai sus de tezaur se află arhiva abaţiei, transformată în spaţiu de expoziţii şi de relaxare. De la înălţimea ferestrei uriaşe în formă de evantai a cafenelei se văd împrejurimile străbătute de Dunăre – de aceea se cheamă sala Panorama. Alături, într-o încăpere „oarbă“ se află o machetă a abaţiei şi alte exponate de cult.
Pe acoperişul Esztergomului
Punctul culminant al vizitei este urcatul celor 413 trepte până în vârful domului, de unde se dezvăluie o panoramă extraordinară. Pe spaţiul extrem de strâmt al scării se intră cu mare precauţie, pe rând, doar dacă nu este circulată din niciun sens. Capetele scării sunt păzite de gardieni care comunică între ei prin staţii de recepţie, asigurându-se că nimeni nu coboară sau urcă, cât timp este altcineva pe scară. Nu este recomandabil claustrofobilor, deoarece pe trepte nu au loc să treacă două persoane în acelaşi timp şi nici să te întorci nu prea ai cum.
Când ajungi în cupola domului, cu mare băgare de seamă ieşi la aer, după ce mai urci câteva trepte metalice. Ajungi pe o pasarelă nu foarte securizată, care înconjoară cupola ca un cordon, oferind o privelişte magnifică, la 360 grade, deasupra tuturor. Cea mai spectaculoasă vedere este fără îndoială cea a Dunării, care separă cele două ţări, Ungaria şi Slovacia. Podul care o traversează are la rândul său o istorie aparte. Se găseşte la mica distanţă de ieşirea din Esztergom şi îţi inspiră acelaşi aer ca podul celebru al Budapestei.
Similitudinea nu este întâmplătoare, pentru că ambele au fost construite după planurile aceluiaşi proiectant - János Feketeházy (1842-1927).
Podul de graniţă, care face legătura între Esztergom (Ungaria) şi Štúrovo (Slovacia), are 500 metri lungime şi a fost construit în anul 1895. Poartă numele Mária Valéria, în cinstea mezinei cuplului imperial al Austro-Ungariei, format din frumoasa împărăteasă Sisi (Elisabeta de Bavaria) şi Franz Joseph I al Austriei. În anul 1895, arhiducesa Mária Valéria de Austria (1868-1924) mai trecea printr-un eveniment important: se muta împreună cu soţul ei, prinţul italian Franz Salvator, în noua lor casă: castelul Wallsee din Austria. Acesta aparţinuse Casei Saxa-Coburg-Gotha, adică familiei reginei Maria de România. Cu doar doi ani înainte, în 1893, principesa Maria de România părăsise cuibul părintesc la căsătoria cu prinţul moştenitor al României, Ferdinand.
Podul a fost distrus de două ori, în 1919 şi în 1944. În Al Doilea Război Mondial, armata germană a aruncat podul în aer ca să-şi acopere retragerea şi să întrerupă legătura între malurile Dunării. Podul a fost refăcut abia în 2001, printr-un proiect european care a costat 10 milioane euro, la care au contribuit şi Ungaria, şi Slovacia. Podul Mária Valéria se traversează liber, fără puncte de frontieră, deoarece ambele ţări fac parte din Spaţiul Schengen.
Înapoi pe pământ
La terminarea vizitei, în incinta cetăţii cu ziduri sale din piatră veche acoperite de verdeaţă, te aşteaptă o binevenită oază de relaxare. Gazdele au amenajat în aer liber, ascunse printre pietre, un grătar discret care prepară vestitele picanterii ungureşti. Alături este un local răcoros, cu mâncare, prăjituri, vinuri de cramă şi beri locale. Intrarea la grupul sanitar este fără taxă – spre deosebire de practica central şi vest-europeană.
Abaţia are un magazin de suveniruri de unde poţi cumpăra rosarii din minerale făcute de călugări, picturi sacre, medalioane cu chipurile sfinţilor, iconiţe, figurine, vinuri de cramă şi altele.
Un bilet combinat, care-ţi oferă acces la toate spaţiile vizitabile (cripta, tezaurul, sala panoramică, domul), costă 1.500 forinţi de persoană (1 forint este 0,014 lei sau 0,0030 euro). Studenţii şi pensionarii plătesc 1.000 forinţi/persoană. O familie cu un copil nu este taxată pentru copil, dar dacă are mai mulţi plăteşte 500 forinţi pentru ceilalţi.
Mărturii
„Esztergom este unul dintre cele mai mari oraşe istorice din Ungaria, care cuprinde istoria naţiunii. Nu este decadă în trecutul milenar al maghiarilor în care să nu fie pomenit numele de Esztergom. Figuri luminoase de regi, evenimente ilustre, palate luxoase, temple sunt urmate de bătălii sângeroase, de atacul hoardelor de turci şi tătari, distrugerea şi reconstrucţia“, spun istorii maghiari despre acest loc.
„Esztergom a jucat întotdeauna un rol important în istoria noastră, încă de la fondarea statului maghiar. Însemnătatea sa a rămas intactă de-a lungul timpurilor. Poziţia sa unică rezidă atât în situarea pitorească pe dealurile de pe malul Dunării şi de la edificiile care formează secularul centru ecleziastic. O zonă accesibilă şi totuşi izolată este uşor de apărat şi are un aer de solemnitate, dar este în acelaşi timp un loc atractiv, de relaxare. Nu este surprinzător că Esztergom a devenit prima cetate de scaun a conducătorilor Ungariei, apoi centrul Bisericii Catolice Ungare“, este descrisă în prezentarea turistică aşezarea cu 24.000 locuitori.
Alte date despre Esztergom, spuse de cronicarii basilicii:
- Cel mai vechi obiect din tezaur este un cristal oval, şlefuit, lucrat în jurul anului 870 în Metz, Franţa.
- Cel mai nou obiect din tezaur este potirul donat de Papa Ioan Paul al II-lea în 1991.
- Cea mai veche ţesătură liturgică din tezaur este o draperie de Anjou, făcută pe la 1370. Folosea ca decor pentru altar.
- Mătasea din care sunt fabricate veşmintele este subţire ca firul de păr.
- Numele basilicii din Esztergom este gravat pe podeaua catedralei Sfântul Petru din Roma.
- Draperia de tron a lui Matei Corvin este expusă aici, o draperie similară aflându-se la Muzeul Naţional al Ungariei.
- Câteva piese de tezaur de la Esztergom au aparţinut casei regale, fiind cel mai probabil donate arhiepiscopilor, de-a lungul timpului.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
