FOTO Cum arată armele unor domnitori legendari din istoria României
0
Patrimoniul României conţine, în colecţiile muzeale, obiecte de preţ care au aparţinut unor domnitori cărora naţiunea le datorează recunoştinţă.
La Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand“ din Bucureşti se află colecţia „Armament alb şi de foc“, una dintre primele constituite de instituţie.
Istoricii militari spun că începuturile sale se datorează unui ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza din anul 1865, prin care se prevedea păstrarea la Arsenalul Armatei a pieselor ieşite din dotare şi care puteau prezenta interes pentru evocarea trecutului oştirii.
GALERIE FOTO CU ARMELE DE COLECŢIE DIN PATRIMONIU
Cu timpul, colecţia s-a îmbogăţit prin preluarea unor piese scoase din dotare şi prin armamentul capturat de Armata Română în timpul campaniilor. Acestora li s-au adăugat donaţiile unor particulari, deţinători de arme din familie, care le-au dăruit muzeului. Colecţionarii care au oferit piese muzeului au primit la schimb piese dorite pentru a-şi întregi arsenalul propriu.
Astăzi, Muzeul Militar Naţional a ajuns să deţină o colecţie de 11.650 obiecte din categoria armament regulamentar, armament de vânătoare, armament civil, armament sportiv, muniţie şi accesorii de armament. Aici este inclusă minicolecţia de piese şi accesorii de protecţie individuală, cu peste 800 de repere.
„Din punct de vedere tipologic, colecţia conţine armament de factură occidentală, armament de factură orientală, cu o subdiviziune bine reprezentată de exemplare balcanice, precum şi un număr destul de însemnat de arme africane. Din punct de vedere cronologic, piesele colecţiei acoperă un interval apreciabil, circa 700 de ani, începând cu sfârşitul secolului al XIII-lea şi încheindu-se cu armament produs la sfârşitul anilor 1990“, arată istoricii militari de la MApN.
Sabia lui Brâncoveanu, expusă la Muzeul Militar
Trei dintre cele mai valoroase piese ale colecţiei Muzeului Militar Naţional au fost deţinute de Constantin Brâncoveanu, Carol I şi Ferdinand.
Aici se află sabia lui Constantin Brâncoveanu, domnitor al Ţării Româneşti (1688-1714). Arma a fost păstrată la Muzeul Louvre din Paris până în anul 1940. În acel an, Franţa a cedat-o României spre a fi depusă la Muzeul Militar Naţional din Bucureşti.
Sursa defense.ro
O altă sabie valoroasă este cea a lui Regelui Carol I. Este o armă de ofiţer de infanterie, model 1895, ce i-a fost dăruită suveranului de Armatei Română în anul 1902, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la obţinerea independenţei României la 1878.
Din colecţie mai face parte pistolul automatic Mannlicher model 1903, de calibrul 7,65 mm, care a aparţinut Regelui Ferdinand I.
Trusa de pistoale de duel a lui Cuza, păstrată la Muzeul Naţional de Istorie
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cel care a întemeiat colecţia de arme a României, a lăsat în păstrare trusa sa de pistoale de duel. Aceasta este depusă la Muzeul Naţional de Istorie a României. Trusa este considerată un dar de mare valoare istorică, fiindcă a fost primită cadou de la Napoleon al III-lea, împăratul francez care a susţinut Unirea Principatelor Române şi a păstrat o atitudine protectoare faţă de România.
„Asupra momentului în care domnitorul român a primit trusa cu pistoale planează incertitudinea. Se poate să fi fost trimisă de împăratul Franţei în 1859, după momentul dublei alegeri, tocmai ca simbol al recunoaşterii actului săvârşit pe 5 şi 24 ianuarie. Există însă şi posibilitatea primirii acesteia de către Cuza în 1862, în momentul sosirii la Bucureşti a misiunii militare franceze condusă de Eugene Lamy, sau în 1864, când a fost făcută o comandă de arme în Franţa, pentru înzestrarea armatei române“, scrie istoricul Oana Ilie pentru colecţia de capodopere2019 a Muzeului Naţional de Istorie a României.
Trusa conţine 11 piese: 2 pistoale de duel din lemn de abanos şi metal, 1 ciocan din lemn de abanos, 1 cleşte din metal alb, 1 şurubelniţă cu mâner din abanos, 1 măsurătoare de forma unei linguriţe, 1 burduf cu mai multe alice, 1 cutiuţă din abanos şi vergele pentru curăţat pistolul.
Cutia care le adăposteşte este o piesă de artă în sine. Este neagră, dreptunghiulară, lucrată din lemn de abanos, cu motive florale, şi are gravată pe capac monograma lui Alexandru Ioan Cuza şi stema Franţei. Istoricul precizează că de aici reiese faptul că trusa a fost realizată special pentru domnitorul român, în urma unei solicitări oficiale – din partea celui care voia să o dăruiască, desigur. Interiorul cutiei este căptuşit cu catifea albastru-închis având brodate cu auriu stema Principatelor şi denumirea atelierului Gastinne-Renette Arqr. Ordinaire de S.M. l`Empereur, furnizorul oficial al Curţii Regale.
Sursa capodopere2019.ro, autor George Nica
„Dincolo de importanţa istorică, trusa are o valoare artistică şi de colecţie remarcabile, datorită materialelor folosite, a modului deosebit în care a fost lucrată şi a rarităţii sale. Trebuie să mai avem în vedere şi locul unde a fost realizată, Gastinne-Renette fiind una dintre cele mai de seamă armurării franceze. A fost creată în 1812 şi a avut perioada de glorie în timpul lui Napoleon al III-lea, când a onorat numeroase comenzi venite din partea Curţii imperial. La Expoziţia Universală de la Paris din 1855, împăratul a cumpărat toate armele expuse de Gastinne-Renette“, precizează istoricul Oana Ilie.
Specialiştii MNIR atrag atenţia că atelierul Gastinne-Renette apare chiar şi în literatură. Personajul Georges Du Roy, din romanul „Bel-Ami“ al lui Guy de Maupassant, primeşte din partea prietenului său Rival, pistoale de duel marca Gastinne Renette. Firma şi-a diversificat producţia fabricând arme pentru tir, arme de vânătoare şi chiar biciclete în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
