FOTO Andrei, primul erou din Războiul de Independenţă de la 1877. Avea 19 ani când un glonţ inamic i-a străpuns inima
0
Un tânăr pe nume Andrei Lupu, de numai 19 ani, este cel dintâi ostaş român căzut pe câmpul de bătălie pentru neatârnarea ţării. Soldatul era ceangău din satul Osebiţi, judeţul Bacău.
Primul ostaş român căzut în Războiul de Independenţă de la 1877 a fost Andrei Lupu, un tânăr de doar 19 ani. Andrei provenea dintr-un sat de lângă Bacău, Osebiţi, care face parte din comuna Luizi Călugăra.
Eroul Andrei Lupu venea dintr-o familie de ceangăi, transilvani de religie catolică care trecuseră Carpaţii şi se stabiliseră în Moldova. El era născut în anul 1858, a învăţat la şcoala din Osebiţi şi în aprilie 1877 a fost mobilizat pe frontul Războiului de Independenţă. Soldatul a fost repartizat la escadronul de cavalerie din Bacău, sub comanda căpitanului Arcadie Şeptilici, escadron aflat în compunerea Regimentului 8 Călăraşi, cu garnizoana de reşedinţă la Suceava.
A rezistat patru luni pe front
Cu unitatea sa, Andrei Lupu a fost trimis pe frontul sudic din Bulgaria, la Nicopole, Opanez, Ruben şi Calişovăţ. Timp de patru luni moartea a ocolit românii de pe front, dar în noaptea de 13 spre 14 august 1877, escadronul din Bacău a fost atacat de otomani.
Jurnalul de front al unităţii a fost cercetat de colonelul (r) Paul-Valerian Timofte, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria“ - filiala „Col. Corneliu Chirieş“ Bacău. Timofte a răsfoit filele îngălbenite de vreme ale Registrului istoric al Regimentului 8 Călăraşi şi a găsit consemnate mişcările de trupe, strategiile folosite, dar şi detalii despre fatidica noapte în care avea să cadă la datorie primul ostaş român din Războiul de Independenţă de la 1877.
Arhivele au reţinut ce s-a întâmplat în acea noapte: „În noaptea de 13/14 august 1877, cerchezii au atacat vedetele noastre (santinelele călare) dintre Riben şi Calişovăţ. Mai mulţi cerchezi s-au apropiat de o vedetă din escadronul Bacău deschizând focul asupra ei. Ambii călăreţi din vedetă au răspuns cu foc retrăgându-se, deoarece erau atacaţi de forţe superioare. Garda Mare, auzind focurile, a înaintat şi a întâlnit un soldat din vedetă care a condus-o spre locul de unde veneau focurile. Aici l-au găsit mort pe al doilea călăreţ din vedetă, soldatul Andrei Lupu, traversat de un glonţ prin inimă“.
Aşa a murit ostaşul român de 19 ani, care este îngropat în pământul Bulgariei.
Pomenirea lui Andrei Lupu
Jertfa lui Andrei Lupu, primul soldat ucis pe câmpul de bătălie al independenţei României, a rămas întipărită în istorie. „În anul 1894, prin grija lui Spiru Haret, a fost tipărită o Tabletă de ostaşi morţi în Războiul din 1877-1878, pe judeţe şi comune. Numele lui Andrei Lupu figurează alături de alte 166 nume ale camarazilor săi din judeţul Bacău“, precizează colonelul (r) Paul-Valerian Timofte.
Locurile natale ale eroului Andrei Lupu - Osebiţi, Luizi Călugăra, Bacău Sursa Facebook Luizi Călugăra
Sacrificiul eroilor a fost omagiat în anul 1927, când pe dealul Gherţ, care domină împrejurimile comunei Luizi Călugăra, a fost ridicată Capela Eroilor. Pe frontispiciul monumentului de piatră înalt de 6 metri scrie: „Eroii din comuna Luizi-Călugăra căzuţi în Războiul de Independenţă şi de întregirea României Mari“.
De asemenea, în fiecare an, de 9 Mai, când este serbată Ziua Independenţei, localnicii din Luizi Călugăra merg în procesiune pe dealul Gherţ pentru a-l pomeni pe eroul Andrei Lupu şi pe ceilalţi eroi căzuţi în luptă.
Eroul din Osebiţi a dat numele şcolii
Anii 2000 au venit cu un moment special: la 1 Decembrie 2004, de Ziua Naţională, şcoala din Osebiţi a primit numele lui Andrei Lupu, fostul său elev cinstit acum de o ţară întreagă. În faţa şcolii se află un monument cu efigia lui Andrei, iar portretul său, decoraţia şi alte obiecte care amintesc de primul erou al Independenţei sunt păstrate în locul natal.
Dar periodic, pentru Andrei Lupu vin de la depărtare nişte oameni care îi pomenesc numele cu respect. Sunt urmaşii Osebiţilor care trăiesc la 350 kilometri de locurile de obârşie, în Dobrogea, într-un sat întemeiat de ceangăi, botezat Oituz, în amintirea altei lupte crâncene a poporului român, din Primul Război Mondial.
Oituzul din Dobrogea
Satul Oituz aparţine de comuna Lumina din judeţul Constanţa, fiind situat la 22 kilometri de reşedinţa de judeţ şi la 7 kilometri de Năvodari. A fost fondat în anul 1923, când urmaşilor eroilor din Primul Război Mondial le-a fost dat pământ în zonă. Circa 45 familii din comuna Luizi Călugăra, formate din văduve şi orfani de război de la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti, au fost împroprietărite atunci. Scriptele au reţinut cum se numeau primii veniţi din Luizi Călugăra: Adam, Butacu, Butăcel, Sascău, Sabău, Coceangă, Ferenţ, Ghenţa, Varga, Horvat, Pal, Palcău, Sascău, Matei, Chiuş, Chiricheş, Cuna, Timpu, Bogdan şi alţii. Toţi erau romano-catolici, iar din sânul lor a provenit preotul care a condus vreme de mulţi ani comunitatea catolică din Dobrogea - monseniorul Ştefan Ghenţa. Aceleaşi nume se regăsesc acasă, la Luizi Călugăra: primarul Florenţiu Butacu, viceprimarul Romeo Butacu, bibliotecara Mirela Chiricheş etc.
Au făcut din jertfa lui Andrei o sărbătoare
La Oituzul de Constanţa, un dobrogean ţine aprinsă făclia memoriei strămoşilor săi. Emanoil Rujanschi (60 ani) este romano-catolic şi are sânge de neamţ, polonez, ceangău. Străbunica maternă a lui Rujanschi era din Osebiţi, văduvă de război de la Oituz. Ea a fost împământenită în Dobrogea, ca toţi ceilalţi urmaşi de eroi, cu 10 hectare de teren, pentru a-şi construi noua gospodărie care să asigure traiul familiei sale.
Biserica romano-catolică a ceangăilor din Oituz de Dobrogea Sursa Cultul Eroilor Constanţa
„Am legături de sânge cu cei care au bătut ţăruşul pe Valea Ciobănoaiei a viitoarei localităţi Oituz, de Sfântul Gheorghe, în aprilie 1923. Ei veniseră în recunoaştere cu un an înainte şi li se dăduse pământ pe la Independenţa, în sudul Dobrogei, aproape de graniţa cu Bulgaria. Dar ei au căutat unde sunt biserici catolice, iar la 1922, în Dobrogea erau doar trei astfel de lăcaşuri de cult pentru catolici: la Malcoci în Tulcea, la Colelia şi la Mihail Kogălniceanu în Constanţa. Cei din Luizi Călugăra au ales să se aşeze aici, lângă cele două biserici. Biserica de la Oituz a fost construită prin 1953“, povesteşte Rujanschi.
Frăţia Oituzului
Împreună cu Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria - filiala Constanţa, Emanoil Rujanschi a reuşit să înfrăţească cele două localităţi din Bacău şi din Constanţa. Dobrogenii se duc în vizită la moldoveni să cinstească amintirea celor care şi-au dat viaţa pentru ca Dobrogea să fie românească. Iar moldovenii vin în Dobrogea să vadă cât de departe se întind rădăcinile neamului lor. La celebrare pun umărul instituţii şi oameni legaţi de pasiunea pentru istorie. Soţia lui Rujanschi este născută în Osebiţi, iar ultima dată au fost în sat în vară, când s-au împlinit 100 ani de la luptele din Primul Război Mondial, iar grupul de dobrogeni a făcut un tur pe la locurile unde au trăit şi au luptat strămoşii lor.
Omul este tractorist, plugar - cum zice el, deosebit de mândru: „Noi am făcut pâinea ţării şi pot merge cu oricine pe camp să îi explic fotosinteza şi toate soiurile de plante, dar pot să rezolv şi-o ecuaţie, un polinom. Mi-a plăcut cartea, eram pasionat de istorie, aş fi vrut să fiu preot, dar sărăcia ne-a împins la tractoare. Nu-mi pare rău, am participat la olimpiade naţionale ale tractoriştilor, iar colegii mei erau tobă de carte“.
Rujanschi conduce ansamblul folcloric Armonia din Oituz, compus din senioare şi copii care cântă şi dansează jocuri populare. „Armonia, cum altfel să-i dăm numele, doar Dobrogea este pământul armoniei. Când eram mici, mâncam la grămadă, turci, tătari, nemţi, aromâni, iar când pruncilor le era foame, mamele îi alăptau la sân, indiferent al cui era şi care era credinţa familiei“, istoriseşte el.
Emanoil Rujanschi nu uită să menţioneze cu fiece ocazie că provine din satul primului erou al Independenţei - Andrei Lupu. „Din ce spun localnicii, alde Lupu au avut urmaşi mai mult fete, astfel că numele s-a pierdut în timp. Ultimul Lupu a murit acum 4 ani, la vârsta de 88 ani. Andrei, eroul de la Osebiţi, era însurat, dar nu a apucat să aibă copii. Numele lui, însă, nu va pieri niciodată“, este convins Rujanschi.
Monumentul lui Andrei Lupu din faţa şcolii de la Osebiţi Sursa Cultul Eroilor Constanţa
Pe aceeaşi temă:
Un orăşel din Bulgaria are un mic muzeu dedicat Regelui Carol I al României
Se încarcă comentariile...
