Florian Stoian, medic cardiolog: „Nimeni nu mai este dispus acum să lase maşina pentru mersul pe jos, să joace fotbal sau să alerge“

Florian Stoian, medic cardiolog: „Nimeni nu mai este dispus acum să lase 
maşina pentru mersul pe jos, să joace fotbal sau să alerge“

Medicul Florian Stoian, specialist în cardiologie                    FOTO Medstar 2000

Poate cea mai importantă problemă a omului modern este că nu se mai mişcă atât de mult cât îi cere corpul. De aceea, apar probleme ca greutatea excesivă şi hipertensiunea arterială, avertizează medicul specialist cardiolog Florian Stoian din Constanţa

Ştiri pe aceeaşi temă

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecţiuni diagnosticate în România. Conform datelor preliminare ale studiului SEPHAR III, efectuat de Societatea Română de Hipertensiune, în perioada 2015-2016, 49,5% din românii cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani sunt hipertensivi. Faţă de anul 2010, când datele arătau un procent de 40,4%, se observă că prevalenţa hipertensiunii la populaţia adultă din România se află pe o pantă ascendentă.

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cauza celui mai ridicat număr de decese, atât pe plan global, cât şi în România. Conform aceluiaşi studiu, hipertensiunea este asociată cu 62% din totalul deceselor înregistrate în ţara noastră.

Specialistul în cardiologie Florian Stoian a explicat pentru „Weekend Adevărul“ care sunt principalii factori de risc care duc la apariţia acestei boli, cum se manifestă ea şi care sunt pericolele la care sunt expuşi pacienţii diagnosticaţi cu hipertensiune arterială dacă nu-şi r
espectă tratamentul.

„Weekend Adevărul“: Ce este, de fapt, hipertensiunea arterială?

Dr. Florian Stoian: Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă afecţiune diagnosticată atât în cabinetul medicului de familie, cât şi în cabinetele multor specialităţi care intră în contact cu pacientul – medicină internă, cardiologie. Singurul studiu efectuat în România pe această temă, SEPHAR, a ajuns la concluzia că la noi, prevalenţa hipertensiunii este de 40%. Adică 4 din 10 pacienţi au hipertensiune arterială. Dar nu atât valorile crescute ale hipertensiunii trebuie să ne îngrijoreze, cât complicaţiile acestei boli, care sunt uneori de temut. Actualmente, americanii au dat o nouă definiţie hipertensiunii arteriale şi au spus că hipertensiune este tot ce depăşeşte valorile de 120/80 mmHg. Ei au schimbat practic definiţia hipertensiunii ca valoare în sine. Până în 2017 se considera că 130/90 mmHg este limita maximă. Eu şi mulţi colegi considerăm puţin abuzivă această valoare dată de americani, deoarece ar însemna să începem să dăm medicaţie de la valori prea mici.

Creşteri fals pozitive ale valorilor tensiunii

Ce simte un pacient hipertensiv, care este simptomatologia acestei boli?


Principala simptomatologie este durerea de cap, cefaleea, dar cu o localizare diferită faţă de alte tipuri de cefalee. Cefaleea din hipertensiune este difuză, este în cască – denumire de la vechile căşti de la coafor, este o cefalee care cuprinde întreg capul şi în special zona occipitală, în spate. Este asociată cu tulburări de vedere, de auz şi cu ameţeli. Asta ar fi în mare parte simptomatologia de debut a creşterii valorilor de tensiune arterială. Există oameni la care primul contact cu medicul în cabinet duce la creşterea reflexă a valorilor de tensiune. Emoţia pe care o ai la doctor, mediul de spital, impactul cu halatul alb, aşteptarea pot determina creşteri fals pozitive ale valorilor tensiunii. O altă greşeală des făcută este excesul de determinare a valorilor tensionale. Tensiunea arterială nu este constantă pe parcursul unei zile, ea este profund influenţată de efortul fizic. Trebuie să o vedem ca o presiune a sângelui în corp. În mod normal, tensiunea trebuie să crească la efort şi să scadă la rep
aus. Dacă este invers, avem o mare problemă de sănătate. Creşterea valorilor de tensiune se identifică odată cu creşterea consumului de sare, cu aportul crescut de lichide, cu expunerea la soare, creşte odată cu emoţiile, frica, teama, stresul şi anxietatea.

Pacienţii care exagerează

Cum verificăm tensiunea arterială şi cât de des trebuie să facem acest lucru?


Corect este să măsurăm tensiunea în repaus – dimineaţa, fără să bem cafeaua sau să fumăm, sau seara, după ce ne liniştim, culcat cu faţa în sus, cu un aparat omologat, cu manşeta pusă strict la nivelul braţului. Trebuie să repetăm măsurătoarea dacă ni s-a părut că ceva nu este în regulă. Pentru pacienţii care nu au tensiune mărită cred că o dată pe lună este absolut suficient. Pentru cei care sunt în tratament, cred că o dată pe săptămână este suficient dacă pacientul are valorile reglate cu medicaţie. Am pacienţi care exagerează, îşi iau tensiunea şi de patru ori pe zi. Dacă rezultatul testării trece de 150-160, deja este simptomatic.

Care sunt principalele cauze ale apariţiei acestei boli?

Hipertensiunea în sine este o boală, dar ea face parte din categoia factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare, alături de vârsta înaintată, sexul masculin, obezitate, sedentarism, diabet zaharat, fumat, dislipidemie. Hipertensiunea are o mare componentă genetică, se moşteneşte, de aceea ea se numeşte hipertensiune esenţială, nu are nicio cauză. S-au căutat de-a lungul timpului explicaţii de ce ar creşte valorile de tensiune şi nu s-a ajuns la un mare consens. Se spune aşa: bărbaţii fac mai des hipertensiune de la o anumită vârstă, rasa neagră e mai predispusă, la fel sunt şi marii consumatori de sare şi descendenţii din părinţi cu valori crescute ale tensiunii. Ceea ce este foarte important pentru noi, medicii, este să încercăm la primul contact cu un om hipertensiv să excludem nişte cauze secundare. Cu alte cuvinte, există şi alte boli, ale altor organe, care dau secundar hipertensiune arterială. Hipertensiunea secundară, despre ea este vorba, nu este atât de frecventă, dar trebuie exclusă. Tiroida este
unul dintre organele care pot da hipertensiune secundară, adică perturbarea funcţiei tiroidiene în sens crescut poate da valori crescute ale tensiunii, îngustarea unei artere care trece prin torace, existenţa unor îngustări ale arterei renale – la nivelul rinichiului există un sistem de reglare a valorilor tensiunii, existenţa unor tumori la nivelul glandelor suprarenale. În hipertensiunea secundară, pacientul face pusee foarte mari, 200 faţă de 120 sau 130 în cazul hipertensiunii primare, chiar mai mult, iar episoadele sunt însoţite de transpiraţie intensă şi de dureri de cap.

O boală multiorganică

La ce riscuri se expun pacienţii hipertensivi?


Principalele organe-ţintă ale valorilor crescute ale tensiunii le reprezintă inima în sine, creierul şi rinichiul. Adaptarea unui muşchi la o presiune crescută se face prin hipertrofie, creşterea masei musculare. Hipertensiunea crescută este un factor predictibil pentru tulburări de ritm, pentru infarctul acut de miocard, pentru apariţia fibrilaţiei atriale. Creierul este organul profund afectat prin accidentul vascular hemoragic. Rinichiul este afectat prin instalarea în timp a insuficienţei renale. Hipertensiunea arterială este o boală multiorganică. Noi trebuie să avem în faţă nu cifre sau vârste, ci boala, factorii de risc cardiovasculari asociaţi.

„Şi pacientul hipertensiv poate consuma o cafea pe zi, dar nu una extrem de tare“

Putem preveni în vreun fel hipertensiunea?


Americanii au în vedere nu tratamentul medicamentos, cu pastile, ci combaterea factorilor determinanţi, cum ar fi renunţarea la fumat şi combaterea sedentarismului. Vedem în jur obezitate din ce în ce mai mare de la vârste tinere. Fără a cădea în plasa aceasta a negării alimentaţiei fast-food, trebuie să subliniez, totuşi, că reducerea acestui tip de mâncare, reducerea consumului de sare, reducerea consumului de grăsimi animale, creşterea activităţii fizice, scăderea în greutate, toate fac parte din ceea ce înseamnă lupta cu hipertensiunea arterială. De asemenea, este importantă evitarea conservanţilor şi a produselor conservate care au sare: brânza sărată, caşcavalul sărat, varza murată, slănina. Eu le spun tuturor pacienţilor să nu adauge sare la mâncarea din farfurie. Pe de altă parte, o altă greşeală este renunţarea totală la sarea din alimentaţie. Este o prostie fără seamăn, rinichiul are nevoie de sare, dar nu în exces. Reducerea consumului de pâine este foarte importantă pentru scăderea în greutate, în
special a consumului de pâine albă. Masa de seară trebuie luată cu aproximativ trei ore înainte de culcare.

Cafea au voie hipertensivii?

În niciun studiu nu s-a dovedit că reducerea consumului de cafea determină prelungirea vieţii sau mărirea valorilor de tensiune. Cafeaua este un aliment foarte bun care îţi dă o stare de bine dimineaţa, poţi să bei două sau trei ceşti de cafea într-o zi fără niciun fel de probleme, chiar şi pacientul hipertensiv poate consuma o cafea pe zi, dar nu una extrem de tare. Vinul roşu, în schimb, creşte valorile de tensiune arterială, de aceea, pacientului hipertensiv îi este permis vinul alb. Berea este mai puţin recomandată pentru că aduce lichid în plus. Un litru de bere introdus în organism, alături de alte lichide băute zilnic, autoîntreţine creşterea valorilor tensiunii. Ghidurile de sănătate spun că trebuie să facem 30 de minute de mişcare de trei ori pe săptămână. Sunt oameni care ar trebui să piardă din greutate şi atunci ei ar trebui să meargă 30 de minute zilnic. Cei care suferă de boli arteriale periferice ar trebui să meargă până la limita durerii.

Tratamentul şi problemele de potenţă

În cazul în care toate aceste sfaturi nu dau roade, se apelează la medicamente?


Desigur. Mai este tratamentul medicamentos al hipertensiunii atunci când este cazul, dar nu început empiric. Niciodată nu vom trata un tânăr de 20 şi ceva de ani, vom căuta mai întâi să vedem care sunt factorii care determină creşterea tensiunii pentru a-i înlătura. Pentru a reduce tensiunea avem la îndemână schimbarea modului de viaţă şi medicaţia. Din fericire, astăzi, sunt combinaţii cu trei medicamente care acţionează pe parcursul a 24 de ore. În urmă cu ceva timp, un bolnav care era cunoscut cu valori moderat spre mari ale tensiunii trebuia să ia patru medicamente antihipertensive. Niciun medicament nu este lipsit de reacţii adverse. Efectele adverse ale medicamentelor pot afecta, uneori, viaţa omului. În tratamentul hipertensiv, efectele adverse au legătură cu potenţa şi atunci mulţi dintre bărbaţi abandonează tratamentul. Când te afli în faţa unui bărbat care are valori de hipertensiune şi decizi că trebuie să-l tratezi cu pastile, trebuie, în primul rând, să discuţi cu el acest lucru, să-i pui în bala
nţă beneficii versus riscuri, să-l informezi în privinţa afectării potenţei şi împreună cu medicul să se găsească medicaţia optimă, cu efecte secundare cât mai mici. Este important să tratăm hipertensiunea arterială, dar acest lucru nu se poate face fără colaborarea pacientului. Un procent semnificativ de suferinzi cărora li se administrează un tratament împotriva hipertensiunii renunţă. Ei sunt cei care fac accidente vasculare, infarct acut de miocard, tulburări de ritm cardiac sau afectare renală în timp. Trebuie să ştim că hipertensiunea arterială nu se vindecă, este o boală cronică. Doar în cazul hipertensiunii secundare sunt şanse să se reducă medicaţia antihipertensivă.

Ce evaluări trebuie să facă un pacient cu hipertensiune?

În primul rând, trebuie să stea de vorbă cu un medic, să aibă loc o discuţie în care doctorul să surprindă factorii de risc, antecedentele personale ale pacientului, antecedentele genetice colaterale, trebuie să facă o electrocardiogramă, o radiografie pulmonară, să i se determine valorile de tensiune. Mai trebuie să facă nişte analize de sânge şi o ecocardiografie pe lângă o ecografie abdominală care să-i vadă rinichii şi aorta abdominală. E un întreg set, bătut în cuie şi adaptat după aceea în funcţie de ce boli mai are pacientul. Astăzi, constatăm, din păcate, scăderea vârstei de apariţie a hipertensiunii arteriale. Toate acestea vin din factorii expuşi. Ne uităm în jurul nostru şi vedem că oamenii, dacă s-ar putea, ar merge cu maşina până în mall sau până în magazinul în care au treabă. Nimeni nu mai este dispus să lase maşina la 5 minute de mers, nimeni nu mai este dispus să joace o miuţă, să joace fotbal, să alerge. În străinătate, în oraşe care au o faleză, precum Constanţa, dimineaţa şi seara toată lumea aleargă.


CV

Are competenţă de ecografie generală

Numele: Florian Stoian

Data şi locul naşterii: 17 februarie 1973, Medgidia

Starea civilă:

Este căsătorit, soţia sa este medic primar neurolog pediatru. Au împreună un copil de 11 ani.

Studiile şi cariera:

Este medic primar de medicină internă, medic specialist cardiolog şi este şeful Secţiei Medicale Spital Medstar 2000.

A studiat la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Ovidius“ (1992-1998). A fost cadru didactic în perioada 1999-2011.

Are competenţă de ecografie generală. A participat la cursuri de ecografie vasculară, transesofagiană, la numeroase congrese şi manifestări ştiinţifice în ţară şi în străinătate. A fost purtător de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Locuieşte în: Constanţa.

Pe aceeaşi temă:

Fost director din primărie transformat în „îmblânzitor“ de fier: „Nebunia mea a fost să lucrez tradiţional, fără utilaje, doar cu forjă şi nicovală”

Şef de promoţie fără bani de facultate, angajat consilier personal al unui primar. „Tatăl lui ne-a solicitat o bursă şi i-am oferit această variantă“

Trimite-i acest articol părintelui tău. Fă-i un abonament la Weekend Adevărul. (Clic pentru pagina de abonamente)

citeste totul despre: