Fatih Levent Balci, medic specializat în reconstrucţia sânului: „La operaţia de cancer mamar, putem păstra învelişul sânului“

Fatih Levent Balci, medic specializat în reconstrucţia sânului: „La operaţia de cancer mamar, putem păstra învelişul sânului“

Dr. Fatih Levent Balci FOTO M.I.

Trauma unei femei care a fost diagnosticată cu cancer la sân se amplifică atunci când, după îndepărtarea tumorii, ea rămâne infirmă. Dr. Fatih Levent Balci spune că medicina a evoluat şi s-au descoperit metode inovatoare prin care pacientele îşi pot păstra sânul afectat de această boală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Asist. conf. dr. Fatih Levent Balci are 39 de ani şi este chirurg în cadrul Spitalului Acibadem Atakent Turcia, fiind specializat în chirurgia sânului. El a fost prezent săptămâna trecută la Constanţa pentru a evalua paciente diagnosticate cu cancer mamar şi a le oferi o a doua opinie. Cu această ocazie, ne-a vorbit despre cauzele apariţiei bolii, despre cele mai bune metode de diagnostic şi despre metodele inovatoare de tratament care pot conduce chiar la vindecare.  
 
„Weekend Adevărul“: Femeile diagnosticate cu cancer la sân trăiesc o traumă dublă: prima, când află că au cancer, iar supravieţuitoarele – când se trezesc fără un sân sau chiar fără ambii sâni. Procedurile de reconstrucţie sunt costisitoare şi nu reuşesc să-i redea pacientei feminitatea. 
 
Asist. conf. dr. Fatih Levent Balci: Cam în toate ţările, sânul afectat se pierde, noi încercăm să îl păstrăm, să-l tratăm fără să-l tăiem pe de-a-ntregul. Numai dacă descoperim foarte multe tumori apelăm la scoaterea conţinutului sânului prin metode de ultimă generaţie, fără să afectăm şi învelişul. Am învăţat aceste tehnici în Statele Unite ale Americii, unde m-am specializat. 
 
Cum se procedează, mai exact?
 
De exemplu, dacă sunt foarte multe tumori în sân, noi scoatem părţile canceroase. Gândiţi-vă la o portocală. Noi scoatem miezul portocalei şi rămâne doar coaja, şi în coajă noi implantăm o substanţă specială, un silicon. Este ca şi cum pacienta nu ar fi operată. Astfel, ea este salvată şi rămâne şi cu sânul. Este exact procedura aplicată şi Angelinei Jolie, care în 2013 a făcut o dublă mastectomie pentru a reduce riscul de cancer, boala de care a suferit mama ei, Marcheline Bertrand. Mama şi bunica ei au murit când aveau în jur de 40 de ani. Ea, la aceeaşi vârstă, a reuşit să se salveze. A vorbit lumii întregi despre drama ei şi a dat speranţă multor femei. 
 
Când se impune o astfel de intervenţie?
 
Acest tip de intervenţie nu este valabil doar pentru pacientele depistate cu cancer, ci şi pentru cele care au risc foarte mare de a dezvolta astfel de tumori. Se scoate tot conţinutul sânului şi se pune implantul nou, şi pacienta scapă de orice risc de a face cancer mamar. 
 
Ce înseamnă că au risc foarte mare de a avea cancer?
 
De exemplu, dacă în familia sa au fost diagnosticate cu acest tip de cancer mai multe persoane. Vreau să ştiţi că şi în cazul în care nu iese ceva în neregulă la testul genetic, după 40 de ani există risc de îmbolnăvire. 

Cât timp durează refacerea după o astfel de intervenţie?
 
Într-o săptămână, zece zile, pacienta poate să-şi reia viaţa normală.
 
Cum se procedează în cazul în care există o singură tumoare?
 
Dacă există o singură tumoare, după ce scoatem ţesutul afectat, implantăm la loc ţesut mamar. Nu se 
face oriunde acest tip de operaţie, ci doar în spitalele noastre. 
 
Care sunt costurile intervenţiei?
 
Costul operaţiei este cu 50% mai mare decât cel al unei intervenţii clasice la sân. Aici intră costul siliconului şi reconstrucţia. Este greu să vă dau o cifră, pentru că diferă de la spital la spital. În medie, o astfel de operaţie de ultimă generaţie ajunge undeva la 12.000 de euro. 
 
Cum procedaţi în cazul în care, în timpul operaţiei, descoperiţi şi alte probleme?
 
La controlul care se face înaintea operaţiei nu este cuprinsă şi axila. Noi aplicăm o anumită tehnologie în timpul operaţiei, apoi cu o substanţă colorată verificăm şi axila şi, în funcţie de rezultat, scoatem sau nu ganglionul santinelă de la axilă. 
 
CANCERUL LA SÂN, IMPOSIBIL DE PREVENIT
 
Care sunt cauzele apariţiei cancerului la sân?
 
Cancerul la sân este o boală dificilă, pentru că este imposibil de prevenit. Dar putem să vedem istoricul familial, materialul genetic. Vedem dacă mama, sora sau mătuşa au avut cancer la sân. Atunci, acestor paciente le facem şi testele genetice şi, dacă apare suspiciune de cancer cu grad ridicat de risc, se face mastectomie totală pe ambii sâni, ca să reducem riscul. Nu vorbim de reducerea unui risc total, ci în proporţie de 90-95%. 
 
Cum decideţi dacă pacienta operată are nevoie şi de alte tratamente sau intervenţii?
 
După operaţie, se întruneşte un consiliu profesional al medicilor. Nu trimitem pacienta acasă şi vedem dacă este necesară chimioterapia, radioterapia sau hormonoterapia. Când mi s-au dat dosarele pacientelor din România, am găsit rapoarte patologice scrise de mână. Aşa ceva nu există la noi!
 
CHIRURGIA DE ULTIMĂ ORĂ SALVEAZĂ ASPECTUL NATURAL AL SÂNILOR
 
Cum putem depista la timp cancerul la sân?
 
Femeile care ştiu că mama, mătuşa, sora au avut cancer la sân trebuie ca, începând cu vârsta de 25-30 de ani să-şi facă o ecografie şi un RMN. În general, în alte spitale, se fac ecografie şi mamografie, noi facem ecografie şi RMN. Astfel, noi depistăm la timp eventualele probleme, înainte să ajungă într-un stadiu avansat. 
Ce metode de investigare folosiţi pentru depistarea corectă a cancerului la sân?
 
În spitalele noastre, facem o analiză specială, numită ductoscopie mamară. Este o noutate în lumea medicală. Dacă sunt paciente care au scurgeri din sân, în 5-15% din cazuri, este cancer. Din păcate, ecografia nu arată dacă aceste paciente au cancer sau nu. Noi facem ductoscopia mamară şi atunci putem să vedem leziunile din interiorul sânului. În acelaşi timp, se extrage tumoarea. Este ca un fel de colonoscopie. Se intră pe canalele sânului şi se vizualizează. Dacă vedem ceva ce ne trezeşte suspiciunea, putem să şi îndepărtăm. 
 
Mamografia poate detecta modificările la nivelul structurii sânului?
 
Nu. Nici mamografia. În cazul femeilor care încă nu au născut şi în cazul celor foarte tinere, noi cerem un examen RMN, pentru că au un ţesut foarte dens al sânului. De exemplu, la acest tip de paciente, la ecografie şi mamografie iese o formaţiune, dar la RMN apar mai multe. Din cauza asta, dacă există o singură formaţiune în sân, preferăm să facem, înainte de orice operaţie, un RMN. Dacă există o singură formaţiune, o scoatem, dacă sunt mai multe, scoatem sânul cu totul. Păstrăm doar învelişul, injectăm silicon şi atunci pacienta rămâne fără traume şi cu protecţie de 95% împotriva cancerului. 

Există o legendă în România conform căreia alăptatul scade riscul apariţiei cancerului la sân.
 
Foarte puţin. Este o legătură foarte slabă statistic. O femeie se poate îmbolnăvi de cancer în timp ce alăptează. O femeie care alăptează are puţin mai multă protecţie.  
 
CV
 
S-a specializat în SUA în chirurgia sânului
 
Numele: Fatih Levent Balci
Data naşterii: 17 aprilie 1978
Studiile şi cariera: 
A absolvit Universitatea Istanbul, Şcoala de Medicină Cerrahpasa, din Istanbul, Turcia, în 2002
Între 2010 şi 2011 a ocupat funcţia de medic de chirurgie generală, în cadrul Spitalului Universitar Ankara, din Turcia.
În 2011-2012 a făcut cercetare clinică în chirurgie oncologică, la Spitalul de Femei Magee-Womens, UPMC, Pittsburgh, SUA.
S-a specializat în chirurgia sânului la Universitatea de medicină şi chirurgie Columbia, New York, SUA, între 2012 şi 2013.
Din 2014 este medic, cu cercetări postdoctorale în domeniul chirurgiei sânului, la Universitatea de medicină şi chirurgie Columbia, New York, SUA.
Tot din 2014 este profesor asistent în cadrul Şcolii Universitare de Medicină Acibadem din Turcia.
CONF. DR. IBRAHIM YILDIZ, MEDIC SPECIALIST ONCOLOG: „Jumătate dintre pacienţii care vin din România primesc tratament diferit faţă de ce li s-a recomandat în ţară“
 
 
Conf. dr. Ibrahim Yildiz, în vârstă de 40 de ani, este specializat în oncologie medicală. Împreună cu asist. conf. dr. Fatih Levent Balci, el evaluează problemele legate de sân pentru a decide împreună tratamentul optim pentru paciente. 
 
„Weekend Adevărul“: Există chimioterapie fără efecte adverse?
 
Conf. dr. Ibrahim Yildiz: Avem terapie ţintită, care lucrează pe un anumit organ. Sunt medicamente care acţionează strict acolo unde trebuie, cu mult mai puţine efecte adverse decât chimioterapia clasică. În spitalul nostru din Turcia, folosim anumite tehnici de imunoterapie, care acţionează pe sistemul imunitar, pe întărirea lui, nu pe organul bolnav. Dar acest procedeu se aplică numai după ce se fac anumite teste. 
 
Aveţi mulţi pacienţi din România? 
 
Avem foarte mulţi pacienţi din România care au venit fie cu patologii greşite, fie insuficiente. Medicii din România descoperă cancerul, dar nu nimeresc tipul, şi atunci tratamentul este insuficient şi ineficient, motiv pentru care noi recomandăm un tratament  diferit. De exemplu, există două tipuri de cancer pulmonar: A şi B. În cazul unuia dintre ele, folosim chimioterapia, la celălalt, terapie ţintită sau imunoterapie. Deci nu răspund ambele la acelaşi fel la tratament. Şi atunci degeaba tratăm pacientul cu chimioterapie dacă nu răspunde. Pentru tratamentul sistemic al pacienţilor oncologici, cel mai important este rezultatul patologic corect şi suficiente rezultate la genetica moleculară.
 
Statistic, se observă o creştere a numărului cazurilor de cancer?
 
Se constantă o creştere a numărului de cazurilor de cancer, pentru că se şi controlează lumea mai des. Înainte nu se făceau atât de multe investigaţii pe pacient. În fiecare celulă sunt 25.000 de gene, iar 500 dintre ele ne pot predispune la cancer. Şi noi încercăm să reducem celulele canceroase care se înmulţesc. 
 
PACIENŢI CU DIAGNOSTIC GREŞIT
 
Aţi avut vreun caz în care diagnosticul a fost pus greşit?
 
În urmă cu câteva săptămâni, am avut o pacientă din Rusia diagnosticată cu cancer pulmonar. Începuse deja chimioterapia în Rusia, însă după câteva şedinţe, nu avea nici speranţă de vindecare. A venit în Turcia şi, după testele genetice, i-a ieşit o mutaţie genetică. Am întrerupt tratamentul chimioterapeutic şi am început tratamentul cu terapie ţintită, cu pastile. Pacienta a scăpat de chimioterapie şi are şanse de vindecare. Este adevărat, nu la fiecare pacient tratamentul genetic va da rezultate, dar noi încercăm să oferim cel mai bun tratament. Din această cauză se fac analize suplimentare. La 50% din pacienţii care vin din România dăm tratament diferit. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările