Fantoma reformei sistemului de învăţământ. Un proiect-pilot la care au lucrat profesori de top din România zace la Ministerul Educaţiei de ani de zile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ora de educatie rutiera FOTO Ana Neacsa

În urmă cu câţiva ani, un grup de profesori alcătuia un proiect pentru predarea materiei folosind experimente atractive şi captivante, prin care elevii să descopere singuri la ce le foloseşte teoria de la ore. Proiectul a fost aplicat experimental în câteva judeţe, apoi a ajuns pe masa Ministerului Educaţiei. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic.

La 26 ani de la Revoluţie, educaţia concurează cu succes la titlul de cel mai prost gestionat segment din viaţa României. Stringenţa unei reforme este clamată zilnic, pe toate vocile, dar Ministerul Educaţiei nu reuşeşte să gândească în mod coerent un plan de modernizare a programei şcolare, anchilozat şi de atâtea numiri periodice la vârf. În aceste condiţii, nicio idee unitară de reformare nu se poate închega, deşi necesitatea unei schimbări este demonstrată cu fiecare examen din fiecare an şcolar.

Cum se năştea un proiect menit să schimbe radical modul de predare în şcoli

În urmă cu câţiva ani, un program-pilot reunea profesorii pe diferite discipline, din toată ţara, pentru a reforma programa şcolară. La programul pentru Fizică, spre exemplu, au lucrat profesori din Constanţa şi Timişoara. Dar ce presupunea această nouă metodă de predare şi învăţare? Mult mai multă practică şi mai puţină teorie. În esenţă, se făceau experimente care să-i captiveze pe copii şi să îi atragă spre însuşirea teoriei, prin practică.

„Trebuie să ştii să le atragi atenţia. Spre exemplu, la clasa a VI-a, una dintre lecţii începe cu întrebarea: «Putem deplasa obiectele fără să le atingem?». Este, de fapt, lecţia interacţiunii electrice şi magnetice. Prima etapă este joaca şi pornim de la obiectele pe care le primeşte un elev - magneţi şi alte corpuri“, explica în ianuarie 2012 prof. Sanda Oprea de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa. Ideea era întărită de prof. Ion Băraru de la acelaşi liceu, coordonatorul lotului de olimpici NASA din România. „Este o revenire la normal a predării fizicii, ajutată de experiment. Ideea acestui model este ca elevul să facă, iar profesorul să coordoneze. Trebuie să facem fizică cu natura, nu cu creta pe tablă“, spunea profesorul Băraru.

Din semestrul al II-lea al anului şcolar 2011-2012, noua metodă intra în şcoli la testare, cu ghid metodologic. În februarie 2014, în şcoli din Constanţa, Timiş, Arad, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Iaşi se preda experimental, la unele clase, după tehnica modernă. „Am plecat de la ideea că elevii se plâng de faptul că fizica este greu de înţeles, că este abstractă, că are multe formule. Noi plecăm de la o experienţă pe care elevul o înţelege, iar profesorul îl ajută să afle răspunsul“, relata Cristian Hatu, manager de program, fondator şi preşedinte al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.

Praful, experiment didactic în România

Proiectul era derulat de Societatea Academică din România, în colaborare cu Societatea Română de Fizică, finanţat fiind de Fundaţia Româno-Americană. Ce s-a mai întâmplat de atunci cu proiectul care dădea speranţe şi soluţii concrete de înnoire? Nimic.

„Toate materialele respective au fost analizate şi apoi asumate de Societatea Română de Fizică şi transmise către Ministerul Educaţiei cu speranţa că vor fi adoptate şi folosite în procesul de reformă. Abordarea a fost testată cu succes la clasă în opt judeţe şi peste 1.300 profesori de fizică au fost pregătiţi în folosirea acestor metode interactive, participative de predare. O bună parte dintre aceştia le-au adoptat şi le folosesc la clasă în continuare“, declară unul dintre coordonatorii programului, prof.univ.dr. Mihai Gîrţu - vicepreşedinte al Societăţii Române de Fizică din România, prorector la Universitatea Ovidius din Constanţa.

experiment fizica

Profesorul arată că proiectul pornea de la o realitate îngrijorătoare, aceea că sub 10% dintre elevii români sunt motivaţi să meargă la şcoală. Interesul scăzut avea ca motiv şi faptul că nu sunt ajutaţi să vadă legătura dintre ce studiază şi viaţa de zi cu zi. „Metodele de predare, ca şi cele de evaluare, folosite în prezent încurajează memorarea de formule, fără să asigure înţelegerea profundă a fenomenelor pe care le descriu şi fără a le clarifica utilitatea. Elevii tind să fie receptori pasivi în procesul de educaţie. Care e soluţia propusă? Ei bine, se porneşte de la o problemă din viaţa reală şi li se cere copiilor o primă explicaţie a acesteia. Apoi elevii efectuează un experiment simplu, prin care înţeleg care este fenomenul şi descoperă ei înşişi, singuri, formula“, descrie prof. Mihai Gîrţu.

Metoda se cheamă învăţare prin descoperire (inquiry based learning) şi este aplicată în Vest. „Este mai important să înţelegi fundamentele şi să le ţii minte toată viaţa, decât să treci prin toată materia în detaliu şi să uiţi formulele la câteva săptămâni după finalizarea cursurilor. Chiar şi profesorii care aplică metoda se plâng că, la început cel puţin, este foarte greu de aplicat întrucât presupune o pregătire suplimentară şi că ia mult timp. Este mult mai simplu să dai într-o clipă «răspunsul corect» decât să găseşti întrebările potrivite prin care să-i faci pe elevi să înţeleagă. La fel, este mai puţin solicitant să rezolvi probleme la tablă în care să aplici mecanic o formulă decât să pregăteşti un experiment şi să le dai prilejul elevilor să descopere singuri răspunsurile“, spune profesorul Mihai Gîrţu.

La grupul de lucru de la matematică, lucrurile s-au verificat întocmai. „Ideea noastră de predare, gândită pentru orele de matematică, era aceeaşi cu a colegilor din alte judeţe, ceea ce însemna clar că acesta este, intuitiv şi concret, drumul cel mai bun de urmat“, relatează prof. Florian Gache de la Colegiul „Mircea cel Bătrân“.

Pe lista de aşteptare a Ministerului Educaţiei

Proiectul gândit de dascăli care pregătesc avangarda poate constitui punctul de plecare pentru mult-aşteptata reformă a materiei studiate în şcoli. Ministerul Educaţiei nu l-a luat însă în calcul, nici acum. „Acela era un proiect derulat numai pentru liceu. Nu a fost aprobat niciodată de Ministerul Educaţiei, pentru că n-a intrat încă în discuţie. Acum se face planul-cadru pentru gimnaziu şi după aceea, eventual, se poate lua în calcul acest proiect. În decembrie 2016 abia, a avut loc dezbaterea pe planul-cadru pentru gimnaziu. Întâi trebuie să avem gata programele pentru gimnaziu. Sigur că proiectul poate constitui un suport pentru programa de liceu. Trebuie stabilite numărul de discipline de studiu, numărul de ore alocate. Şi eu sunt de acord că programa trebuie schimbată şi actualizată“, consideră Monica Cristina Anisie, secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

„Vrem o reformă ca un proiect de ţară“

Continuitatea este un factor a cărui lipsă bulversează echilibrul sistemului. Sistem care are, în plină perioadă de examene naţionale, un nou ministru al Educaţiei. „Problema reformării educaţiei româneşti este că, de cele mai multe ori, atunci când vine un ministru nou la Educaţie, reforma se întoarce în punctul de plecare. Pentru a putea vorbi despre o reformă, în sensul său real, trebuie să ne asumăm acest lucru ca un proiect de ţară, pe cel puţin 12 ani. Îmi doresc un sistem de educaţie, unde atunci când copilul intră în învăţământul primar ştie sub ce formă şi din ce va susţine examenul de Bacalaureat, la absolvirea liceului“, afirmă Alexandru Manda, liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Profesorul de fizică Ion Băraru de la Constanţa, coordonatorul lotului de olimpici NASA

Ion Băraru profesorul NASA de la Constanţa

Pe aceeaşi temă:

Olimpicii care schimbă modul de predare a ştiinţei. „Fabrica de experimente“, un proiect pe înţelesul copiilor de 6-14 ani

De ce e un eşec sistemul de educaţie românesc şi cum ar trebui să arate, de fapt, o zi de şcoală. „Am explicat clar?“, întrebarea de care se feresc profesorii

De ce greşesc elevii la subiectele uşoare de la examene. Dascăli: „Copiii vor totul mură-n gură“, „Este vina modului în care e conceput sistemul“

Evaluare Naţională 2016 Constanţa. Matematicieni, despre cerinţa-capcană de la examen: „Copii, n-aveţi dreptate! Lăsaţi-vă de petiţii, faceţi exerciţii!“

Singuri împotriva tuturor: românii care au schimbat legi. Patru oameni din societatea civilă datorită cărora ţara se transformă


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite