Experimentul românesc în industria aerospaţială. „Racheta este în România şi este capabilă să fie lansată“

Experimentul românesc în industria aerospaţială. „Racheta este în România şi este capabilă să fie lansată“

Studenţii la rampa de lansare din Portugalia FOTO  Inesa Schmidt

Un grup de studenţi din Bucureşti au conceput o rachetă care poate fi lansată la o distanţă de 9.000 de metri. Ei au fost prezenţi la concursul european  EuRoC din Portugalia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi învăţământul românesc superior nu are tradiţie în lansarea de rachete, o echipă inimoasă formată din nouă studenţi a participat pentru prima dată la o competiţie europeană de acest gen, cu racheta pe care ei au numit-o „Eva“ - după prima femeie de pe Pământ. 
 
Autorii sunt studenţii Marius Trifu (Facultatea de Automatică şi Calculatoare), Inesa Schmidt (Academia de Ştiinţe Economice), Andrei-Toma Stoica (Facultatea de Automatică şi Calculatoare), Constantin-Cătălin Chelmuş (Facultatea de Inginerie Aerospaţială), Andrei Mădălin Grigore (Facultatea de Inginerie Aerospaţială), Robert Mihai Ioniţă (Facultatea de Inginerie Aerospaţială) şi Vlad-Marian Ivanciu (Facultatea de Inginerie Aerospaţială), Andreea Maria Nica (Facultatea de Automatică şi Calculatoare) şi Constantin Romică Stoica (Facultatea de Inginerie Aerospaţială). 
 
Totul a început în urmă cu doi ani, când Marius Trifu, student specializat pe electronică, a venit cu ideea de a dezvolta diverse componente ale unui motor. Apoi, echipa s-a mărit. „A creat acest context pentru noi toţi. Chiar dacă suntem din domenii diferite aveam un punct comun: pasiunea pentru industria spaţială“, spune Inesa Schmidt. 
 

Un vis dus până la capăt

 

Racheta Eva Colecţie Inesa Schmidt

 
Drumul nu a fost uşor până la conceperea unei rachete. „Am aflat că am fost acceptaţi la concursul care a avut loc în Portugalia, la baza militară Santa Margarita de lângă Ponte de Sor, în luna martie, iar racheta am început să o proiectăm în vară. Am avut impedimente în a găsi sponsorizări şi în a găsi materialele necesare“, spune studenta. 
 
Dar şi-au dus visul până la capăt. „Nu am găsit nicio componentă în România, toate fiind cumpărate din Elveţia, Letonia şi Estonia. Noi am întocmit o listă şi am primit banii de la Facultatea de Politehnică, apoi am primit şi ajutorul altor sponsori, cum ar fi Vodafone, cărora vrem să le mulţumim pentru încrederea acordată“, povesteşte Inesa. 
 
Aşa a luat naştere „Eva“, racheta numită după prima femeie de pe Pământ. Proiectilul funcţionează cu combustibil solid, cântăreşte 30 de kilograme, are o lungime de un metru şi jumătate şi a costat 38.000 de euro.
 

Pionieri în industria aerospaţială

 
Eforturile studenţilor au fost pe măsură: au dormit doar două ore pe noapte, dar spun că s-a meritat, chiar dacă vremea nu le-a permis să-şi ducă la bun sfârşit experimentul. 
 
„Echipa României a fost formată din cei mai puţini oameni. Noi am fost zece. Următoarea echipă cea mai mică era formată din 45 de persoane. Cu toate acestea, am reuşit să avem o rachetă care să treacă de absolut toate controalele şi verificările juriului“, arată studenta.
 
În mod normal, echipa din România trebuia să lanseze joi, 15 octombrie, racheta Eva, însă fiind doar opt studenţi, au întâmpinat dificultăţi tehnice. 
 
„Nu au fost mari probleme, dar fiind doar câteva persoane a durat ceva mai mult şi am preferat să reprogramăm pentru lansarea pentru sâmbătă. Cum noi am concurat la categoria cea mai mare, de 9.000 de metri, nu se găsesc loturi atât de uşor pentru că trebuie să ai spaţiu aerian liber. Sâmbătă urma să concurăm cu încă o echipă din Anglia. Însă, imediat după ce am terminat pregătirile s-a stricat vremea şi nu ni s-a mai permis nici nouă, nici echipei din UK să lansăm, pentru că, fiind rachete foarte puternice, nu erau îndeplinite condiţiile de siguranţă pentru depistarea acestora deasupra norilor“, explică Inesa Schmidt.
 
Studenţii români au dus tricolorul pentru prima dată la o astfel de competiţie Colecţie Inesa Schmidt
 
Cu toţii sunt mândri că, pentru prima dată, România a fost prezentă la acest concurs de renume european. 
 
„A fost absolut incredibil, pentru simplul fapt că am participat şi că am cunoscut echipe din alte ţări care au departamentele întregi specializate pe aşa ceva. Alţii au avut susţinere pe parte educaţională, noi suntem pionieri în zona aceasta, însă am făcut faţă situaţiei incredibil de bine. Racheta este în România şi este capabilă să fie lansată. Şi o vom lansa imediat ce mai strângem bani. Suntem pregătiţi să concurăm şi la anul. Şi de data aceasta sper să câştigăm şi un premiu“, promite Inesa. 
 

O primă încercare de lansare în baza militară de la Capu Midia 

 
Înainte de acest concurs, studenţii au creau un prototip, Mica Eva, pe care au încercat să o lanseze la Capul Midia, la o distanţă de 5.000 metri, în urmă cu câteva săptămâni, însă nu au reuşit, întrucât au fost probleme cu rampa, care nu era suficient de stabilă pentru o putere atât de mare a vântului şi exista riscul ca racheta să ajungă racheta într-o zonă locuită. 
 
Experienţa de la Capu Midia Sursa Inesa Schmidt
 
Tinerii nu doresc să părăsească România şi spun că vor să dezvolte aici, acasă, această iniţiativă, mai ales că „Marea Neagră este ideală pentru lansări orbitale“, aşa cum spune Inesa. 
 
Munca lor nu a rămas neapreciată, studenţii primind premiul pentru „Startup-ul anului“, în cadrul „Demo Day Innovation Labs 2021“, un program de pre-accelerare şi mentorat pentru tineri antreprenori, totodată fiind invitaţi la Bruxelles de către Victor Negrescu, vicepreşedinte al Departamentului de Cultură şi Educaţie şi membru al Parlamentului European.
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările