Experienţa arhitectului care a proiectat Cazinoul din Mamaia, Moscheea Regală şi Bursa de Mărfuri

Experienţa arhitectului care a proiectat Cazinoul din Mamaia, Moscheea Regală şi Bursa de Mărfuri

Victor Stephănescu Arhivă personală Radu Cornescu

Marele arhitect Victor Stephănescu, fiul celui care a întemeiat Opera Română, şi-a pus amprenta asupra oraşului de la malul mării, proiectând edificii superbe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Victor Stephănescu (1877 - 1950) a fost unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi români de la începutul secolului XX, fiind fiul lui George Stephănescu, întemeietorul Operei Române, aflăm dintr-o carte-document scrisă de arhitectul constănţean Radu Cornescu în care publică imagini inedite şi informaţii despre construcţiile care poartă semnătura lui Stephănescu. 
 
După ce termină Belle Arte la Paris, arhitectul Victor Stephănescu se întoarce în România unde începe să proiecteze case pentru oameni importanţi din Bucureşti, iar după 1906 primeşte numeroase comenzi: Institutul Geologic, Cercul Militar, Poşta şi Centrala Telefonică, Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, Palatul Comunal, Moscheea Regală, Bursa de Mărfuri, Cazinoul din Mamaia.
 
Regele Mihai a murit. Vizita de după Revoluţie făcută de Rege la Cuibul Reginei
 
Cuibul Reginei
 
Istoria Palatului Comunal 
 
Palatul Comunal din Piaţa Ovidiu, actualul sediu al Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, poartă semnătura marelui arhitect, cel care a ales Piaţa Independenţei ca loc de ridicare a construcţiei. Palatul Comunal a început să se ridice în anul 1911, însă construcţia lui a fost întârziată din cauza războiului. Clădirea, în stil neoromânesc, are un aspect monumental: se întinde pe cinci nivele. La subsol avea amenajată o cramă-berărie pentru 300 de consumatori . la parter se găseau serviciul percepţiei comunale, casieria, serviciul medical, serviciul de higienă. La etaje se regăseau sala de consiliu, sala de căsătorii, arhivele. 
 
În anul 1927, arhitectul Victor Stephănescu a fost ales de Primărie pentru a modifica planurile Pavilionului regal, cunoscut sub numele de Cuibul reginei. Construcţia căzuse pradă unui incendiu devastator. Construcţia a fost gândită într-un stil modernist şi cu ornamente de Art Deco. Stephănescu i-a păstrat silueta de navă, putând fi vizitată pe cele trei terase care imitau trei punţi etajate ale unui vapor de pasageri. Alte două construcţii din perioada interbelică cu semnătura marelui arhitect sunt Bursa Maritimă şi sediul Pompierilor din port.
 
 
Pasarela din Mamaia
 
După 1900, era din ce în ce mai evident că băile de mare de La vii din sudul Constanţei vor trebui mutate din motive bine întemeiate: extinderea portului şi vecinătatea plajei cu staţia de petrol. Primarul Ion Bănescu a reuşit să convingă în 1905 Consiliul Comunal de necesitatea mutării acestora pe fâşia de nisip dintre Lacul Siutghiol şi Marea Neagră. În centrul staţiunii Mamaia a fost inaugurat în 1906 un pavilion din lemn, proiectat de arh. Petre Antonescu, care însă a fost distrus într-un incendiu.
 
În 1930, la iniţiativa viceprimarului Scarlat Huhulescu, s-a pus problema ridicării unei construcţii durabile, iar proiectul îi este încredinţat lui Stephănescu, după ce un alt arhitect cere o sumă foarte mare. Cazinoul din Mamaia a fost inaugurat la 1 aprilie 1934. Tot atunci s-a mutat şi linia de cale ferată de aici pe malul Lacului Siutghiol, construindu-se în dreptul Cazinoului o mică gară de călători. 
 
Cazinoul a fost inaugurat în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a membrilor Guvernului şi a notabilităţilor Constanţei, având spaţii moderne, zvelte. Un an mai târziu au început lucrările la pasarela Mamaia. Aici erau 600 de cabine de băi, un pod de beton cu tobogan maritim, la capătul căruia era proiectat un bar. Pasarela a devenit repede un punct de atracţie al staţiunii. În 1934 erau înregistraţi în Mamaia 12.000 de vizitatori din Polonia, Ungaria, Cehoslovacia.
 
Clădiri proiectate: 
 
Palatul Artelor din Bucureşti / 1905
Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti / 1906
Biserica Anglicană din Bucureşti / 1912
Palatul Cercului Militar Naţional din Bucureşti împreună cu Dimitrie Maimarolu / 1911 - 1923
Marea Moschee din Constanţa/ 1910 - 1912
Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia / 1921 - 1922
Cazinoul din Mamaia şi clădirea băilor inaugurate la 15 august 1935

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările