Efectul „Mazăre-Constantinescu“ asupra Constanţei. Ce spun statisticile despre declinul unuia dintre marile oraşe ale ţării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, la inaugurarea unui spital FOTO Adevărul
Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, la inaugurarea unui spital FOTO Adevărul

Administraţia Mazăre a adus un declin vizibil al Constanţei, măsurabil în indicatori statistici. Acesta se manifestă în cele mai varii domenii ale economiei, reflectându-se în prezentul părăginit şi în perspectiva de dezvoltare care nu se întrevede.

După aproape 16 ani de condus Constanţa, din anul 2000 de când au fost aleşi, până când au fost săltaţi de DNA, Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi apropiaţii lor au primit condamnări de închisoare cu executare pentru dosarul retrocedărilor de pe litoral.

Un milion de metri pătraţi de teren al Constanţei a fost astfel retrocedat ilegal, inclusiv porţiuni de plajă şi de faleză care nu puteau fi înstrăinate deoarece făceau parte din proprietatea publică.

Reţeaua era pusă la punct cu ajutorul notarilor, al evaluatorilor şi al altor autorităţi, care ţeseau un scenariu: revendicatorii apăreau cu hârtii (fictive, de cele mai multe ori) care atestau că au cumpărat drepturile succesorale de la proprietarii de drept sau de la urmaşii acestora (care de multe ori nu aveau această calitate). Uneori, adresele de pe teren nici nu coincideau, dar asta n-a contat deloc. 

Procurorii au constatat ce se întâmpla în realitate: proprietarii erau forţaţi să renunţe la drepturile lor în favoarea găştii infracţionale, la preţuri modice (1% din valoarea activului), după ce erau ţinuţi pe tuşă ani buni de Primăria Constanţa cu rezolvarea situaţiei dosarului de retrocedare.

Pentru terenuri la marginea oraşului, speculanţii primeau la schimb de trei ori mai mult teren în cele mai bune locuri: centrale toate, pe malul mării sau în Mamaia. Justificarea primăriei: „Nu am avut alt teren la schimb, iar evaluatorii autorizaţi asta au stabilit“.

Aşa a fost jefuită de proprietăţi Ivonne Aline Buzescu-Movilă, moştenitoarea familiei Movilă care a întemeiat staţiuni-localităţi pe litoralul românesc (cum ar fi Eforie sau Techirghiol) sau cartiere ale Constanţei. Ea trebuia să intre în posesia unor proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa, dar lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001. În cazul ei, revedincatorii au fost Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu. Asociaţi cu Cristian Borcea, afaceriştii au primit ilegal de la Primăria Constanţa proprietăţi de 28 milioane euro. Totul pe hârtii fictive de proprietate. 

Ravagiile asupra Constanţei

Efectele au fost, însă, devastatoare. Acesta este doar unul dintre cazurile în care administraţia Mazăre a dat tunuri în urma cărora Constanţa a fost sărăcită, distrusă aproape, fără şanse de revenire. 

Din primul judeţ al ţării ca potenţial de dezvoltare şi capacitate economică, Constanţa a ajuns la coada clasamentului primelor 10 judeţe ca însemnătate din România. 

Datele oficiale arată că populaţia Constanţei a scăzut drastic în decursul timpului, de la Revoluţie încoace. La recensământul din 1992, judeţul Constanţa avea 748.769 locuitori, iar în 2011 avea 684.082 locuitori. Reşedinţa de judeţ avea 550.360 locuitori în 1992 şi 470.961 locuitori în 2011. 

De atunci nu sunt semne de redresare. 

Cazinoul, un exemplu dureros al distrugerii oraşului de către administraţia Mazăre Foto S. Ionescu

Imagine indisponibilă

Statisticile ultimilor 3 ani sunt descurajatoare. 

Conform cercetărilor realizate de Institutul Naţional de Statistică, Constanţa ocupă ultimele locuri pe nivel naţional la indicatori importanţi, chiar în domenii unde obişnuia să domine. 

Din 2015, în doar 3 ani deci, Constanţa a căzut de pe locul 6 pe 13 la suprafaţa spaţiilor verzi, iar la servicii agricole - de pe locul 5 pe 18. La regenerări artificiale sau la întreprinderi familiale se află pe locul 25; la drumuri modernizate sau căi ferate electrificate - locurile 23-24; rata de ocupare şi respectiv de activitate a resurselor de muncă - locurile 22-26; cheltuieli cu protecţia socială a şomerilor - locurile 24-28; la pensii agricultori – locul 34; la puncte farmaceutice şi laboratoare de tehnică dentară - locurile 34-38.

Printre ultimele locuri din ţară Constanţa se clasează la capitolul Justiţie: locurile 38-41, la număr de condamnări definitive pronunţate de instanţe şi la infracţiuni cercetate de poliţie.

O statistică a investiţiilor venite în judeţul Constanţa nu există nici la Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură. 

Imagine indisponibilă

Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat joi, 7 februarie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani de închisoare cu executare. Sentinţa este definitivă.

Este vorba despre Dosarul retrocedărilor, din anul 2008, în care Mazăre şi o întreagă listă de funcţionari publici, printre care şi Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, sunt acuzaţi de infracţiuni de corupţie, mai exact: abuz în serviciu în formă calificată, falsul intelectual, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni. 

Cristian Borcea a primit 5 ani de închisoare cu executare, Nicuşor Constantinescu - 5 ani cu executare, Dragoş Săvulescu - 5 ani şi jumătate cu executare, notarul Aurel Jean Andrei (conferenţiar la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti) - 2 ani cu suspendare (cu 4 ani termen de încercare). 

DNA apreciază prejudiciul comis prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză la aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro - prejudiciu în dauna municipiului Constanţa. 

Condamnaţii în dosar s-au prezentat la Poliţie pentru a li se întocmi formalităţile de introducere în penitenciar. La Constanţa, de unde a plecat dosarul retrocedărilor cu un prejudiciu de 114 milioane de euro, vor ajunge în puşcărie zece persoane inculpate în dosar. Nouă dintre condamnaţi s-au prezentat deja la Poliţie, vineri, pentru efectuarea procedurilor legale. Cea de-a zecea lipseşte. Este vorba despre Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei, fugit în Madagascar din decembrie 2017. 

„IPJ Constanţa a fost sesizat de către ICCJ cu privire la punerea în executare a unui număr de 10 mandate de executare a pedepsei cu închisoarea. Cu ocazia activităţilor specifice desfăşurate de către lucrătorii Compartimentului Urmăriri, au fost puse în executare 9 dintre acestea. Faţă de cel de-al 10-lea se desfăşoară în continuare activităţi de cautare, concomitent cu întocmirea documentaţiei necesare solicitării emiterii unui mandat european de arestare şi a cererii de urmărire internaţională“, a transmis Poliţia Constanţa. 

Procurorii DNA ceruseră o pedeapsă de 15 ani de închisoare cu executare pentru Radu Mazăre. El este în Madagascar din decembrie 2017. Mazăre se afla sub control judiciar şi a plecat din ţară fără să fie împiedicat de nimeni şi de nimic, iar Poliţia Constanţa a sesizat că lipseşte abia când el nu s-a mai prezentat la controlul săptămânal, la 30 decembrie 2017. 

Mazăre a transmis apoi că se va întoarce în România când justiţia va fi liberă. „Sunt o ţintă a statului paralel, iar atunci când în România va exista o justiţie reală, mă voi întoarce“, a afirmat Mazăre într-o scrisoare publică apărută în urma fugii sale în Madagascar. 

Radu Mazăre în Madagascar

Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat, în acest dosar, în iulie anul trecut, la patru ani de închisoare cu suspendare. El este acuzat, alături de alţi funcţionari, de atribuirea nelegală a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro.

Decizia instanţei a venit după 9 ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe. În acelaşi dosar a fost condamnat şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, el primind o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare.

Alţi şapte funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Este vorba despre Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Ion Marica, Cristian Talpău, Nora Alina Chircă, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu.

Ceilalţi 24 de acuzaţi din acest dosar au fost achitaţi de Tribunalul Bucureşti. Între aceştia se numără şi Cristian Borcea. 

Rechizitorul DNA în Dosarul retrocedărilor

Iată descrierea amănunţită a faptelor pentru care Mazăre a fost condamnat, aşa cum au fost relatate în comunicatul DNA din 28 octombrie 2008în care era anunţată trimiterea în judecată:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a 37 de inculpaţi în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleza, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro (dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa).

Astfel, au fost trimişi în judecată următorii inculpaţi: 

Membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul primăriei ConstanţaMazăre Radu Ştefan - primarul municipiului Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel – fost consilier municipal, Racu Constantin – fost director al Direcţiei Administraţie Publică, - Dospinescu Daniela Ramona - directorul Direcţiei Patrimoniu, Marica Ion – directorul Direcţiei Tehnic Investiţii, Miron Dan - fost consilier municipal şi consilierii juridici Tălpău CristianChircă Nora Alina şi (fost) Ghiţulescu Bogdan, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată; 
- fals intelectual, în formă continuată; 
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni; 

Funcţionari din primăria ConstanţaSozanski Andrei, Rusu Graţiela, Radu Gabriela, Cealera Claudia - în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Funcţionare în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa (OCPI)Călătoru Luminiţa şi Stanciu Silvia, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

MandatariGiurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş, Tudorache Răsvan Mircea şi Nejloveanu Nicula, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de complicitate sau instigare la infracţiunile săvârşite de persoanele mai sus menţionate;

Notari publiciAndrei Aurel-Jean, Budei Cristina şi Darie Ruxandra-Luminiţa, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Moştenitori ai persoanelor îndreptăţiteŞtefănescu Elena şi Leşe Laura Mariana, pentru complicitate la infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie; 

Cesionarii cumpărători de drepturi succesoralePană Viorel, Ionescu Valentin Gheorghe, prin firma sa „Habitat şi Ambient” SA, Borcea Cristian şi Camboianu Mihai, Sandu Bogdan Gabriel, prin SC „Holland Development Group” SA, şi Ene Daniel, Puşcaşi Marius, Puşcaşi Carmen şi Ceacîreanu Mihai Sergiu, ca persoană fizică şi prin firma sa „New Home Construct” SA, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Interpuşii cumpărători de terenuriBarbu Paraschiva, Şerban Alexandru Octavian şi Popa Basarab, prin firma sa „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA, la care era acţionar, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Evaluator agreat de primăria ConstanţaDima Alin Horaţiu, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie; 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: 

În perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi de 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată - aproape un milion de metri pătraţi. Au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice.

Persoanele îndreptăţite la restituire au fost determinate, după trecerea unor perioade de timp îndelungate, de 2 până la 3 ani, ori să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză, pentru sume de bani ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea terenurilor la care au fost obligate să renunţe. În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire.

Pentru atingerea scopului infracţional urmărit, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele, la preţuri de 10 ori mai mici decât preţurile reale.
Concret, între aceste terenuri figurează: 

- terenul în suprafaţă de 27.000 mp pe care s-a construit Parcul de distracţii acvatice Aqua Magic de către firma Aqualand (la care unul dintre acţionarii principali este Popa Basarab, vărul primarului Mazăre Radu Ştefan) 

- terenul în suprafaţă de 8.307,78 mp, situat în zona Căpităniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns în proprietatea familiei Mazăre (primarul, mama şi fratele) 

- terenul în suprafaţă de 52.471 mp, situat în Parcul Tăbăcăriei nu a fost restituit în natura celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare „Holland Development Group” SA (la care acţionar şi administrator este Sandu Bogdan Gabriel, iar acţionar principal prin firma Millenium Global Development este Ionescu Valentin Gheorghe) care a plătit pentru drepturile succesorale un preţ de 100 de ori mai mic decât cel real. 

Îndeplinirea defectuoasă, de către membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001, a soluţionării cererilor de restituire a constat în următoarele: încălcarea, în mod repetat a dispoziţiilor Legii 10/2001 şi a acelora care reglementează proprietatea publică a statului; confirmarea în acte a unor fapte nereale; atestarea ca aparţinând municipiului Constanţa a unor bunuri aflate în domeniul public al statului (plaje şi faleze).

Concret, inculpaţii au încălcat dispoziţiile Legii 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate, etc.

Avantajele patrimoniale dobândite ilegal se regăsesc în proprietatea inculpaţilor sau a firmelor controlate de aceştia, după cum urmează : Mazăre Radu Ştefan (prin firmele „Nisipuri” SA), mama şi fratele acestuia (prin firma „APV Media Turism”), Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş, Borcea Cristian, Ionescu Valentin George (prin firma „Habitat şi Ambient” SA), Camboianu Mihai, Popa Basarab (prin firmele „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA), Sandu Bogdan Gabriel (prin firma SC „Holland Develompment Group” SA), Ceacîreanu Mihai Sergiu (ca persoană fizică şi prin firma sa „New Home Construct” SA), Şerban Alexandru Octavian, Barbu Paraschiva, Puşcaşi Marius şi Puşcaşi Carmen.
 
În vederea asigurării măsurii confiscării speciale, prin ordonanţa din 15.02.2008, a fost instituit sechestru asupra terenurilor provenite de săvârşirea infracţiunilor analizate, care au fost identificate în proprietatea unora dintre inculpaţi şi în proprietatea firmelor controlate de aceştia.“ 

Pe aceeaşi temă: 

Radu Mazăre trebuie adus din Madagascar cu mandat. În ce stadiu sunt documentele

Ce sume au fost confiscate în dosarul în care au fost condamnaţi Radu Mazăre şi Cristian Borcea

Radu Mazăre, condamnat la 9 ani de închisoare cu executare. Verdict definitiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cum a furat gruparea condusă de Mazăre şi Constantinescu un milion de metri pătraţi la Constanţa. Jaful cu zeci de oameni implicaţi s-a întins pe 4 ani

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite