Drama eroului Dumbravă: a preferat să se împuşte în cap decât să predea ruşilor navele româneşti de luptă

Drama eroului Dumbravă: a preferat să se împuşte în cap decât să predea ruşilor navele româneşti de luptă

Alexandru Dumbravă, eroul Marinei Române FOTO Careul marinarilor

După 23 August 1944, când România a întors armele împotriva foştilor aliaţi şi armata rusă a dezarmat militarii, căpitanul comandor Alexandru Dumbravă, care comanda Escadrila de Distrugătoare, s-a împuşcat în cap pentru a nu preda navele noastre de luptă.

Ştiri pe aceeaşi temă

August 1944 a însemnat pentru ofiţerii de marină temniţa grea sau lagărul sovietic. Un important erou al acelei perioade este Alexandru Dumbravă, care s-a născut la 18 octombrie 1901, la Iaşi, şi care în 44 se afla la comanda Escadrilei de Distrugătoare, fiind totodată şi comandantul distrugătorului Regina Maria. Povestea ofiţerului care s-a jertfit o regăsiţi în volumul „Veteranii Marinei. Careul marinarilor“, ediţie semnată de dr. Mariana Păvăloiu şi Bogdan Dinu. 
 
Comandorul, găsit în pat, cu capul însângerat
 
În zorii zilei de 5 septembrie 1944, când sovieticii au trecut la dezarmarea cadrelor din Forţele Navale Maritime, căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă s-a sinucis. Iată cum a fost consemnat evenimentul de locotenent-comandorul Nicolae Moşor, secundul distrugătorului Regina Maria: „Am fost trezit din somn (ora 4.15) şi un ropot de bocanci cu ţinte care alergau pe punte. În acelaşi moment câteva împuşcături şi o voce care striga «Ruşii» şi un strigăt de groază, ca atunci când un om este strangulat (căpitanul N. Tudor, ofiţer de gardă, a fost împuns de opt ori cu baioneta de un infanterist sovietic). (...) M-am dus şi l-am găsit pe căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă în pat, acoperit până la gât cu pătura, cu revolverul în mână, cu capul însângerat“.
 
După mulţi ani, amiralul Horia Macellariu a spus despre Dumbravă: „A ales moartea, decât să fie cel care să-şi predea navele sovieticilor. A fost şi patriot până la sacrificiu“.

 
Supravieţuitorii celui de-al Doilea Război Mondial spun că Horia Macellariu plănuise să ducă întreaga Escadrilă de Distrugătoare la Istanbul, acolo unde se aflau şi cele două pasagere româneşti, Transilvania şi Basarabia. Dar nu a mai apucat. 
 
Scrisoare văduvei lui Alexandru Dumbravă
 
La scurt timp de la moartea lui Alexandru Dumbravă, pe 7 septembrie 1944, viceamiralul Ioan Georgescu, comandantul Marinei Regale Române, a trimis o scrisoare soţiei lui Alexandru Dumbravă în care vorbea despre gestul de eroism al militarului. Constănţenii nu l-au uitat pe eroul care se odihneşte în Cimitirul Central. „Căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă este simbolul acelei zile negre de 5 septembrie 1944 şi, după cum spunea amiralul Horia Macellariu, el a spălat onoarea noastră, a tuturor marinarilor, prin gestul său sacrificiu suprem“, a spus dr. Mariana Păvăloiu, prezentă la comemorarea eroului Marinei Române. 
 
„Una este să predai nava în timp ce te lupţi cu inamicul şi alta este să o dai vandalilor“
 
Contraamiralul în rezervă Zamfir Petre (91 de ani), cel care a făcut practică pe Distrugătorul regina Maria şi apoi a salvat litoralul românesc scufundând distrugătorul Moskva, spune că Alexandru Dumbravă a fost un erou. „La acea vreme unii spuneau că a fost un laş, dar nu este aşa. Una este să predai nava în timp ce te lupţi cu inamicul şi alta este să o dai vandalilor“, spune el.
 
La rândul lui, a fost dezarmat de ruşii care puseseră mâna pe toată flota noastră. Când au venit ruşii, în august 1944, Zamfir Petre se afla în Portul Constanţa, pe „Rechinul“, urmând să plece într-o nouă misiune, la Bosfor. „Aveam la nava-bază cele mai bune şi mai frumoase haine, dar şi bani“, îşi aminteşte el. În port, era ancorată nava-bază „Constanţa“, iar lângă ea erau „Marsuinul“ şi „Rechinul“. Urma să plece în misiune la Bosfor. Zamfir Petre îşi aminteşte perfect acea zi.
 
„Pe mine m-au sechestrat doi cu mitraliera. După-amiaza, când am ajuns la nava-bază, nu am mai găsit nimic, doar un ciorap. Ne-au furat ruşii tot, ce haine aveam, bani, îmi vine să urlu! 25 de zile am stat torturaţi. Au vrut să ne ducă cu submarinul în URSS. Ne era frică că ne împuşcă“, povesteşte el despre acele zile crunte. Îşi aminteşte că pe feţele de masă curate, ruşii puneau cratiţe murdare, în care făceau o fiertură de arpacaş. Furaseră toate sticluţele cu apă de colonie din cele 100 de cabine, pe care le-au vărsat într-o oală mare şi apoi au băut din ea. Oamenii din echipaj dormeau pe jos. Ruşii le luaseră inclusiv pernele şi păturile. Apoi, ruşii au dus echipajul la Gara Maritimă, iar submarinele şi nava-bază au fost confiscate.

Vă mai recomandăm:

Basarabia şi Transilvania, „lebedele“ Mării Negre. Cum a fost salvat pasagerul Transilvania din mâna ruşilor printr-un joc diplomatic

Suferinţele unui ofiţer român în lagărul sovietic Oranki. „Şocul a fost când am văzut căruţe trase de români înhămaţi. Nu a fost o zi în care să nu-mi fie foame“

Aventurile unui ofiţer român: a fugit peste graniţe, de frica ruşilor, şi a lucrat la lansarea primelor filme din seria James Bond

Distrugătoarele României, aşii Marinei care au ajuns la fier vechi din cauza ruşilor. Navele erau mai bine echipate şi mai rapide decât cele pe care le avem azi

 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările