Dr. Ştefan Mindea, medicul venit de la Stanford, despre chirurgia fără bisturiu: „Tehnica ULTRA Minim Invazivă este non-traumatică, fără sângerare“ VIDEO
0
Afecţiuni vertebrale precum hernia de disc şi stenoza de canal spinal, care ameninţă calitatea vieţii, pot fi remediate printr-o tehnică chirurgicală de top dezvoltată în SUA şi folosită în Constanţa de renumitul medic neurochirurg Ştefan Mindea, venit de la Stanford. Pacienţii operaţi prin Tehnica ULTRA Minim Invazivă părăsesc spitalul în aceeaşi zi, pe picioare, majoritatea cu ameliorarea instantanee a durerilor şi cu o recuperare rapidă.
În vreme de pandemie, oamenii se confruntă cu degradarea stării de sănătate şi cu agravarea unor probleme instalate din cauza stilului de viaţă preponderent sedentar.
Pentru cei afectaţi direct de Covid-19, care au avut norocul de a fi supravieţuit, sechelele sunt şi mai greu de cuantificat. Lumea medicală caută încă dovezi ştiinţifice care să demonstreze efectul devastator al Covid-ului asupra sistemului neurologic. O fac studii ale cercetătorilor de la universităţi reputate, apărute în publicaţii de referinţă precum „Nature“.
Între timp, până la cimentarea adevărului ştiinţific, în practica de zi cu zi, clinicile sunt asaltate de pacienţi care suferă de slăbirea accelerată a organismului, cu afecţiuni neurologice ce ameninţă calitatea vieţii.
Aşa se întâmplă şi în clinica din România, de la Constanţa, unde operează medicul neurochirurg Ştefan Mindea (46 ani), unul dintre profesioniştii de top de la prestigioasa Universitate Stanford, SUA.
GALERIE FOTO - DR. ŞTEFAN MINDEA ŞI TEHNICA MINIM ULTRA INVAZIVĂ
Dr. Ştefan Mindea, medic neurochirurg Sursa mindea.ro
Întors de câţiva ani în ţară, dr. Ştefan Mindea are la activ un palmares impresionant: a fondat Secţia de Neurochirurgie Minim Invazivă din cadrul Spitalului Universitar Stanford, devenind la vârsta de 35 ani cel mai tânăr şef de secţie din istoria centrului.
În aceeaşi perioadă, în care a coordonat şi secţia de Neurochirurgie Oncologică Spinală de la Stanford, medicul român a pus la punct cu succes o procedură inovatoare, Tehnica ULTRA Minim Invazivă, prin care reduce semnificativ dimensiunile inciziei, timpii de operaţie şi de recăpătare a mobilităţii pacientului.
Avantajele Tehnicii Ultra Minim Invazive
Tehnica ULTRA Minim Invazivă are două principii esenţiale: accesează discul herniat fără a face incizii pe mijlocul coloanei (cum este standard) şi înlătură fragmentul de disc fără a atinge nervii. Totul este realizat în deplină siguranţă cu ajutorul unor instrumente şi camere video de dimensiuni foarte mici, performante (endoscope/exoscope), care nu traumatizează ţesuturile moi.
Operaţiile prin tehnica Ultra Minim Invazivă sunt efectuate în doar 10-15 minute. Pacienţii părăsesc spitalul în aceeaşi zi, pe picioare, majoritatea cu ameliorarea instantanee a durerilor, şi cu o recuperare rapidă. Cei mai performanţi sportivi în SUA sunt operaţi cu această tehnică inovatoare creată de medicul român în echipa de la Stanford.
Dorind să aducă standardul american de neurochirurgie şi chirurgie spinală în România, dr. Ştefan Mindea a pus bazele Institutului American de Neurochirurgie (American Neurosurgery Institute - ANSI) în Constanţa.
Pentru acest tip de chirurgie ULTRA Minim Invazivă, medicul a creat instrumente şi implanturi patentate, pe care le produce în colaborare cu companii din SUA. Nemaifiind nevoiţi să plece peste hotare, pacienţii din România pot beneficia aici, în ţară, de tehnicile de vârf din State - inclusiv de tehnica Ultra Minim Invazivă. Lor li se adaugă pacienţi din străinătate, care vin la Constanţa pentru intervenţia chirurgicală ce oferă o recuperare surprinzător de scurtă.
Despre provocările omului de azi, devenit prea uşor pacient într-o societate profund afectată de pandemie, dr. Ştefan Mindea (foto jos) împărtăşeşte din gândurile sale în interviul acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“.
„Am dorit mult să aduc tehnica ULTRA Minim Invazivă în ţară“
ADEVĂRUL: Ducem un stil de viaţă sedentar, acum şi mai mult decât înainte, stând timp îndelungat la birou sau la calculator, fără activitate în aer liber. Slăbirea tonusului muscular, indiferent din ce cauze, duce la afectarea coloanei vertebrale, cu efecte care ameninţă autonomia personală. Mai ales pe fondul unor afecţiuni preexistente, care doar „deranjau“ şi se atenuau cu tratamente antiinflamatorii sau cure balneare, dar acum se agravează – cum ne protejăm coloana vertebrală?
DR. ŞTEFAN MINDEA, neurochirurg: Este esenţial de reţinut, coloana vertebrală are de suferit atunci când stilul de viaţă este unul sedentar şi lipsit de activitate. Acest stil de viaţă nu doar că reduce tonusul muscular în mod difuz, ci provoacă şi tendinţe ca pacientul să devină supraponderal. Această modificare rezultă într-un stres crescut pe discurile vertebrale, ca urmare a greutăţii suprapuse, cât şi a scăderii de tonus muscular. Toate acestea duc la dureri de spate, cât şi la probleme cervicale precum protruzii discale sau hernie de disc. Pe acest fond, orice afecţiune care implică imobilizarea la pat reduce activitatea şi scade tonusul general, contribuind la deteriorarea stării coloanei vertebrale.
- Care sunt opţiunile unui suferind, pe lângă acţiunile pe termen lung precum tonifierea musculară, schimbarea stilului de viaţă şi adoptarea unei conduite active care să implice grija pentru sănătate? Intervenţia chirurgicală este ultimul lucru pe care şi-l doreşte cineva, dar în faţa durerii insuportabile şi a perspectivei de a rămâne imobilizat, dependent de alţii, operaţia rămâne unica salvare. O intervenţie chirurgicală este o soluţie de urgenţă, care trebuie făcută cât încă nu e prea târziu. Ce şanse au pacienţii în România? A rămas trenul sau avionul cel mai bun doctor pentru români?
Tratez mii de pacienţi pe an şi pot spune că marea majoritate NU au nevoie de intervenţie chirurgicală. Sunt soluţii foarte performante care se efectuează în regim ambulatoriu, în doar câteva minute. Tratamentele precum infiltraţiile la coloana lombară şi tratamentele biologice pentru durerile articulare se fac sub ghidaj CT pentru o precizie superioară. Nu este nevoie de spitalizare şi de alte măsuri pe care bolnavii le percep ca pe o traumă – cel puţin emoţională. Tratăm mii de pacienţi, din toată ţara şi din străinătate, unii sunt sportivi de performanţă care merg la competiţii internaţionale, la olimpiadă, iar efectele acestor soluţii duc palpabil la o schimbare dramatică în bine. Tratamentele sunt durabile dacă modificările structurale nu sunt exagerat de avansate. În cazul contrar, herniile de disc, să zicem, care nu pot fi rezolvate cu metode non-chirurgicale, pot fi tratate printr-o tehnică foarte avansată, cunoscută în SUA ca fiind cea mai performantă procedură medicală în chirurgia spinală - tehnica ULTRA Minim Invazivă. Este metoda prin care se operează sportivii de performanţă în SUA şi pe care am dezvoltat-o la Stanford împreună cu o echipă de foşti colegi. Atunci am implementat mai multe intervenţii endoscopice minim invazive pe coloană, inclusiv pentru tumori spinale, prin care accesam tumori complexe prin abord endonazal, care la vremea aceea erau în premieră. Când am revenit în România, profesional am avut un singur gând: să pun această tehnică ULTRA Minim Invazivă la dispoziţia pacienţilor, aici, în ţară, văzând rezultatele spectaculoase pe care le obţinusem în America. Şi românii trebuie să beneficieze de aceleaşi şanse ca pacienţii din ţări cu resurse medicale foarte avansate.
- Ce presupune o astfel de operaţie pe coloană, prin tehnica ULTRA? Practic, care este saltul faţă de o intervenţie minim invazivă?
Toţi parametrii scad considerabil faţă de o tehnică minim invazivă, ca să nu mai vorbesc de tehnica clasică deschisă. Intervenţia prin tehnica ULTRA Minim Invazivă este realizată endoscopic şi durează doar 10-15 minute. Inciziile pe spate nu sunt situate pe mijlocul coloanei, unde sunt muşchii majori lombari, ci lateral, şi au dimensiuni foarte reduse, de 7-8 milimetri, la majoritatea pacienţilor. Riscul de complicaţii este extrem de mic pentru ca discul este extras fără a se atinge nervii. Avantajele sunt nete, dacă ne gândim, spre comparaţie, că o intervenţie minim invazivă durează 45 minute, incizia este de 2,5 - 6 centimetri, se face pe mijlocul coloanei, cu secţionarea muşchilor, iar recuperarea pacienţilor se măsoară în luni de zile. Revenind la procedura ULTRA, intervenţia chirurgicală se poate efectua literalmente fără sângerare şi este o tehnică atraumatică pentru muşchii, nervii şi ţesuturile moi, astfel că pacientul se poate deplasa la o oră-două de la intervenţia care se face în ambulatoriu, fără spitalizare ca la celelalte tehnici. De regulă, în cazul protezelor de coloană, pacienţii părăsesc clinica pe picioare într-o zi, maximum două, de la intervenţia chirurgicală. Ei îşi pot relua activitatea imediat şi pot reveni la viaţa normală - dar cu precauţiile necesare şi, bineînţeles, cu grijă pentru evoluţia lor.
- Există restricţii de vârstă, de afecţiuni suferite, pentru pacienţii care vor să beneficieze de această procedură ULTRA?
Am operat prin această tehnică ULTRA Minim Invazivă pacienţi de toate vârstele: copii începând de la 4 ani, până la vârstnici de peste 90 ani. Am operat o fetiţă de 4 ani care avea formaţiune sacrală, şi un adolescent de 15 ani cu hernie de disc, şi un senior de 90 ani care avea stenoză de canal lombară severă. Intervenţia este foarte eficientă pentru pacienţii vârstnici care nu tolerează operaţia clasică, cât şi pentru tinerii cu hernie de disc care vor să-şi păstreze activitatea şi mobilitatea, precum şi pentru alte categorii de pacienţi cu boli asociate – cardiologice severe, diabet, unde riscul de sângerare şi de infecţii este mult crescut. Cele mai multe cazuri operate sunt hernii de disc cervical, hernii de disc lombar, stenoză de canal cervical, stenoză de canal lombar, protezare spinală, fracturi osteoporotice. În cei 11 ani de când folosesc această tehnică Ultra am operat peste 4.000 pacienţi, în SUA şi în România. Sunt oameni care duc o viaţă normală după operaţii delicate, chiar şi dacă au mai fost operaţi la coloană, iar acest lucru mi-a dat certitudinea că procedura este de-a dreptul revoluţionară.
- Şi care este gradul de risc la o astfel de intervenţie? Scade considerabil, este invers proporţional cu nivelul de performanţă chirurgicală?
Categoric, riscul este foarte scăzut şi tehnica este valabilă pentru 95% din pacienţi cu probleme structurale la coloană. Este ceva remarcabil, precis şi eficient. Recuperarea completă poate varia în funcţie de tipul de intervenţie chirurgicală, complexitatea cazului şi gradul de afectare a nervilor. Dar trebuie să învăţăm cu toţii o lecţie de bază - o viaţă de calitate înseamnă sănătate, înainte de orice. Suntem fiecare responsabili de cum ne păstrăm şi ne menţinem sănătatea. Numai că ne aducem aminte de asta doar când ne încearcă boala. Nimeni nu vrea să ajungă la doctor, dar dacă ajunge, măcar să fie pe mâini bune şi experimentate.
Incizia aproape invizibilă de la procedura neurochirurgicală ULTRA minim invazivă Sursa mindea.ro
Dr. Ştefan Mindea şi echipa sa de la Constanţa Sursa mindea.ro
Cum să nu te laşi pradă bolii
- Duce ritmul vieţii contemporane la creşterea riscului de dezvoltare a unei afecţiuni neurologice? Caruselul emoţional în care trăieşte omul modern, stresul, îngrijorarea, neodihna, insomnia, supărările, anxietatea, angoasele, pot constitui sâmburele unei leziuni sau tumori cerebrale, de exemplu? Creează ele mediul propice unei îmbolnăviri? Sau pot fi ele chiar simptomele unei îmbolnăviri neurologice?
Da, factorii precizaţi şi în special stresul, cât şi lipsa de somn, cresc nivelul de cortizol în sânge. Acest cortizol este un hormon al cărui nivel în sânge fluctuează, însă când este provocat de stres şi de lipsa de somn, nivelul de cortizol se ridică şi duce la creşterea în greutate, la hipertensiune, la diabet şi la afecţiuni cardiovasculare. Somnul şi stresul par lucruri minore, şi noi tindem să neglijăm lucrurile aparent mici. Dar sănătatea unui întreg este compusă din lucruri simple, elementare, însă atât de însemnate. Cum poţi să fii sănătos dacă nu eşti odihnit suficient, dacă îţi faci permanent griji, din orice, de atâtea ori nejustificat? Cum poţi să judeci limpede? Cum poţi fi acolo, pentru familia ta, dacă nu eşti în deplinătatea puterilor? Cum poţi să-ţi faci treaba, misiunea cum ţi-o îndeplineşti? Cum poţi să lupţi, pentru orice, dacă nu eşti sănătos? La aceste întrebări trebuie să ne gândim serios când vedem că starea noastră a apucat-o pe o pantă greşită. Ideal ar fi să ne gândim şi înainte.
„Mecanismele bolii şi ale tratamentului optim sunt atât de important de descifrat“
- Constatăm că oameni trecuţi prin Covid-19, care sunt declaraţi vindecaţi, rămân cu sechele grave neurologice, ce pot conduce în cele din urmă la deces. Suntem departe de a şti exact ce se întâmplă, dar ca neurochirurg, explicaţi-ne de ce suferă creierul o aşa degradare severă? Pot fi îndepărtate aceste urmări grave sau afectează iremediabil sănătatea bolnavului?
Simptomele neurologice devin din ce în ce mai înfricoşătoare. Lista include acum accidentul vascular cerebral, hemoragia cerebrală şi pierderea memoriei. Nu este nemaivăzut ca bolile grave să provoace astfel de efecte, dar amploarea pandemiei de COVID-19 înseamnă că mii sau chiar zeci de mii de oameni ar putea avea deja aceste simptome, iar unii s-ar putea confrunta cu probleme pe tot parcursul vieţii, ca urmare. Încă nu avem suficiente date în ceea ce priveşte riscul pe termen lung. Foarte multe aspecte sunt, momentan, destul de neclare, inclusiv pentru lumea medicală. De aceea, cercetătorii se străduiesc să răspundă la întrebări-cheie, inclusiv la cele de bază, deoarece mecanismele bolii şi ale tratamentului optim sunt atât de important de descifrat. Deşi ştim că virusurile pot invada şi infecta creierul, nu este clar dacă SARS-CoV-2 face acest lucru într-o măsură semnificativă. Simptomele neurologice ar putea fi, în schimb, rezultatul suprastimulării sistemului imunitar. Este esenţial să aflăm, deoarece aceste două scenarii necesită tratamente complet diferite.
„Este foarte important să ne evaluăm constant sănătatea“
- Aţi operat în SUA, aţi operat în România. Sunt aceleaşi probleme, peste tot, ale sănătăţii individului? Contează condiţiile de viaţă, moştenirea genetică, stilul de viaţă, în îmbolnăvire şi în recuperare/vindecare?
Peste tot se regăseşte, în general, o discrepanţă în ceea ce priveşte sănătatea pacienţilor chiar din aceeaşi ţară. Nici SUA nu e scutită de diferenţe în rândul populaţiei sale. Diferă speranţa de viaţă în California, să zicem, unde sportul şi activitatea reprezintă o mare parte din cultura locului, faţă de partea de sud-est a Americii în care, potrivit multor statistici, indici precum masa corporală, predispoziţia la anumite boli, sunt foarte ridicaţi. Cu siguranţă, stilul de viaţă şi aspectul genetic sunt factori care au un cuvânt greu de spus, dar mereu trebuie să privim la ce putem face NOI înşine în ceea ce priveşte sănătatea noastră. Este foarte important să ne evaluăm constant sănătatea, pentru a preveni afecţiuni, nu doar pentru a le trata când se dezvoltă.
„Starea actuală va duce la o creştere în cazuri de boli psihice, precum depresie“
- Cum aţi găsit, la revenirea în ţară, societatea românească? Viaţa românului de rând nu este deloc lină, este permanent complicată, absurd şi inutil, de atâtea dificultăţi, de atâtea probleme de rezolvat. Pentru noi, în România, acestea sunt inevitabile. Grevează ele sănătatea individului? Este românul mai supus stresului din cauza felului în care este gândită să funcţioneze societatea noastră?
Lumea întreagă s-a schimbat şi oriunde ne uităm este agitaţie, grabă, stres, frică şi incertitudine. Este vital (subliniez „vital“) ca orice persoană să-şi găsească un echilibru şi să fie atent la sănătatea fizică şi la cea mintală. Cred că starea actuală va duce - şi sunt studii care demonstrează acest lucru - la o creştere a cazurilor de boli psihice, precum depresia. Socializarea este un mod esenţial şi această lipsă, precum şi altele, încep să îşi arate şi efectele secundare, când omul este foarte restricţionat de libertăţile sale şi este cuprins de frică. În foarte multe ţări se pune accent pe meditaţie sau pe rugăciune pentru a relaxa mintea şi a te deconecta de tehnologie, de grijile cotidiene şi de stresul produs prin activităţile noastre de zi cu zi. Trebuie să încercăm să depăşim stările acestea printr-o nutriţie bună, printr-o activitate plăcută şi prin oamenii dragi din jur care sunt o parte foarte importantă în starea noastră psihică şi trupească.
„Compromiterea imunităţii unui organism este precum o ţară fără armată“
- Are imunitate sistemul neurologic? Cum o păstrăm? Cum avem grijă de sănătatea noastră neurologică?
Este o minunăţie sistemul imunologic care protejează sistemul neurologic. Este şi o taină, în sensul în care cunoaştem doar 5% din acest design spectaculos. De aceea trebuie să fim foarte vigilenţi cu ce punem în corpul nostru, din toate punctele de vedere, la ce ne expunem. Excesul de medicamente sau de orice fel, tratarea după ureche, neconsultarea unui specialist pot avea consecinţe serioase în ceea ce priveşte sănătatea noastră. Compromiterea imunităţii unui organism este precum o ţară fără armată, expusă foarte mult la rău-voitori. Trebuie să cercetăm cu ce ne tratăm şi să luăm decizii atente, în cunoştinţă de cauză, pentru sănătatea noastră şi implicit pentru toată familia noastră. Mai ales când vine vorba de sistemul imunitar, consultaţi medici specialişti competenţi în care aveţi încredere. Ei vă vor da cel mai bun sfat, cunoscându-vă şi situaţia medicală.
CURRICULUM VITAE
Născut la 17 iulie 1975, la Satu Mare
În ianuarie 1980, la vârsta de 4 ani, emigrează în SUA cu familia
În 1997 absolvă Facultatea de Biochimie la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign, SUA
În 2002 absolvă cu distincţie Northwestern University Medical School din Chicago, SUA
În 2008 obţine supraspecializarea în neurochirurgie spinală complexă minim invazivă la Northwestern Memorial Hospital, Chicago, SUA. Devine profesor-asistent la Departamentul de Neurochirurgie la Stanford University, California, SUA
În 2010 fondează şi coordonează secţia de Neurochirurgie Spinală Minim Invazivă în cadrul Departamentului de Neurochirurgie de la Stanford, SUA
Tot în 2010 preia coordonarea secţiei de Neurochirurgie Oncologică Spinală de la Stanford. Pune la punct tehnica ULTRA Minim Invazivă, creează instrumente şi implanturi patentate pentru acest tip de chirurgie, pe care le produce în colaborare cu companii din SUA
Timp de 5 ani la rând este recomandat ca fiind în Top 5 Cel Mai Bun Neurochirurg la Stanford University, SUA
În 2012, datorită operaţiilor în premieră şi a tehnicii inovatoare dezvoltate, este nominalizat în Top 10 Cei Mai Buni Neurochirurgi din Programul Tumori Spinale, conform Becker's Spine Review.
În 2014 revine în România şi începe activitatea sa medicală la Bucureşti în regim privat.
Este stabilit la Constanţa, unde efectuează intervenţii chirurgicale prin tehnica ULTRA Minim Invazivă adusă din SUA.
Căsătorit cu dr. Magdalena Mindea, medic anestezist. Au împreună 6 copii.
Absolvă Teologia în 2018. Din 2020 slujeşte ca preot la Mănăstirea Văcăreştii Noi din comuna Lumina, Constanţa.
Pe aceeaşi temă:
Neurochirurgul Ştefan Mindea va fi hirotonit preot. A lăsat SUA şi s-a stabilit în Constanţa
VIDEO Medic român şcolit la Stanford, nerecunoscut de oficialii români
Se încarcă comentariile...
