Documentul CNSAS care atestă că actorul Mircea Albulescu a fost sursa „Manole“ a Securităţii, având dosar de reţea. Ce i-a relatat artistul unui ofiţer, în anul 1988
0
Ziarul „Adevărul” a intrat în posesia Adeverinţei nr. 1592/ 07.06.2011 eliberată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prin care se certifică faptul că Iorgu Albulescu (Mircea Albulescu) are dosar de reţea. Marele actor Mircea Albulescu, care a murit vineri dimineaţa (8 aprilie 2016) la vârsta de 81 de ani, a primit de la Securitate numele conspirativ „Manole“.
„Domnia sa, membru PCR, s-a aflat în preocupările Direcţei a III-a, care a solicitat şi a obţinut de la organele de partid arobarea pentru a-l folosi în calitate de sursă, precum şi pentru a-l verifica, i s-a atribuit numele conspirativ «Manole».
Direcţia de Specialitate a identificat următoarele documente care conţin informaţii transmise Securităţii de către domnul Albulescu Iorgu şi consemnate de către ofiţer: Notă-raport -
„În dimineaţa zilei de 06.12. 1988 am fost sunat de sursa «Manole» care mi-a relatat că (…) a participat la conferinţa ţinută la Biblioteca americană de omul de teatru A.B. cu titlul «O nouă generaţie de dramaturgi americani» Când s-au pus întrebări, s-a ridicat un tânăr care a încercat să facă o declaraţie citită, profund ostilă regimului nostru socialist, în care încerca să arate lipsa de drepturi şi inexistenţa libertăţii de cuvânt în ţara noastră.
Manole ne-a comunicat impresia că acel cuvânt început de individ ar fi fost de inspiraţie străină, deoarece folosea termenul «ţările comuniste» şi nu ţările socialiste, cum se obişnuieşte în limbajul curent la noi. Sesizând ce urmează, directorul H. a intervenit brusc şi nepoliticos, dar justificat, cerându-i să spună întrebarea. În acel moment individul, care mai avea 2-3 pagini scrise, s-a gândit şi cu destulă dificultate a întrebat «ce fac americanii pentru eliminarea acestei stări de lucruri din România».
Conferenţiarul a spus că nu poate să-i răspundă a o asemenea întrebare, pentru că nu cunoaşte situaţia… Pentru că, după acest incident atmosfera în sală devenise încordată, «Manole» s-a ridicat şi a spus cine este şi a pus o întrebare alambicată în legătură cu o metodă statistică de stabilire a valorii unei lucrări literare (aici-piesă teatru), prin succesul la public al acesteia. Sursa s-a folosit de prilej, pentru a-i face pe ceilalţi să râdă şi în felul acesta atmosfera s-a destins“.
La finalul adeverinţei, reprezentanţii CNSAS spun că elementele prezentate nu se cimcumscriu prevederilor art. 2 lit a şi b din ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/ 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, astfel domnului Albulescu Iorga nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii“.
ÎPS Teodosie, Sursa Mache a Securităţii
Situaţia marelui actor este asemănătoare cu cea a lui ÎPS Teodosie, Arhipiscopul Tomisului. Pe vremea când era asistent teolog la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost chemat la sediul Miliţiei, unde a fost convins să semneze, în septembrie 1987, un acord de colaborare cu fosta Securitate, având numele de cod „Mache“.
Angajamentul a fost scris pe data de 29 septembrie 1987, pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică. Iată conţinutul lui: „Subsemnatul Petrescu Macedon, fiul lui Pricopie şi al Elisabetei, născut la 12 decembrie 1955 în localitatea Vatra-Dornei, judeţul Suceava, mă angajez să nu divulg faţă de nimeni faptul că am fost de acord cu organele de Securitate privind colaborarea cu acestea în problemele de interes major ale statului nostru“.
La dosarul lui Teodosie, a cărui numerotare cu creionul începe direct cu cifra 15, paginile din faţă lipsind, apar două rapoarte întocmite de Securitate cu propunerile de recrutare ale lui. Primul este datat 29.09.1987. „În baza aprobării conducerii unităţii la 29.9.a.c. s-a trecut la recrutarea numitului Petrescu Macedon.
Recrutarea a decurs conform raportului şi propunerilor anterioare, cu unele greutăţi legate de convingerea candidatului de a consemna în scris angajamentul ce şi l-a luat verbal“. De aici aflăm că noului recrut i s-a făcut un instructaj general şi i s-a luat angajament scris de colaborare şi păstrare a secretului acestuia. Ulterior, i s-a stabilit o nouă întâlnire „pentru a aprofunda sarcinile generale şi a-l angrena pe cel în cauză mai profund cu sarcini.“
„Am fost o singură dată la Miliţie. Nu am ştiu de ce mă cheamă. Am fost obligat să semnez acel angajament. Nu a fost vorba despre o a doua racolare. Dar ei mi-au transmis că, dacă nu colaborez, nu voi fi lăsat să plec în străinătate, ceea ce s-a şi întâmplat, întrucât am reuşit să plec după Revoluţie. Am două decizii de necolaborare cu Securitatea, eliberate de CNSAS“, a spus ÎPS Teodosie.
Fostul primarul al Iaşiului, Gheorghe Nichita, sursa ”Mihai” a fostei Securităţi: „Nu am ştiut ce semnez“
Şi Gheorghe Nichita, primarul suspendat al Iaşiului, apare în scriptele CNSAS ca semnatar al unui angajament de informator în perioada 1978-1983. El a semnat în 1978 un angajament de colaborare cu fosta Securitate. „Domnul Nichita Gheorghe este titular al dosarului fond reţea nr. R 1688. Domnia sa a fost recrutat pentru «supravegherea informativă a studenţilor români din anul 2 de la Facultatea de Hidrotehnică». A semnat Angajament preluând numele conspirativ de colaborator «Mihai»“, se arată în adeverinţa CNSAS eliberată în 2009.
„Mi-am depus dosarul pentru ofiţeri de Securitate. Mi s-a spus că s-ar putea să nu mă accepte din cauza familiei mele. În anul doi de facultate am fost întrebat dacă nu vreau un post la Securitate. Am semnat, dar nu mai ştiam ce semnez, că e angajament. Abia ulterior am aflat că sunt în producţie“, s-a apărat la acea dată fostul edil.
Pe aceeaşi temă:
Mircea Albulescu a murit. Actorul avea 81 de ani
Se încarcă comentariile...
