Documente incendiare din arhiva CIA. În 1985, americanii vorbeau deja despre Iliescu ca succesor al lui Ceauşescu, la intervenţia lui Gorbaciov

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ion Iliescu, la o vizită de lucru a lui Nicolae Ceauşescu FOTO Fototeca online a comunismului românesc
Ion Iliescu, la o vizită de lucru a lui Nicolae Ceauşescu FOTO Fototeca online a comunismului românesc

Rapoartele informative ale agenţilor CIA care activau în România comunistă dezvăluie că SUA începuse numărătoarea inversă pentru prăbuşirea dictaturii încă de la mijlocul anilor ’80, când se vorbea despre un posibil înlocuitor al lui Nicolae Ceauşescu: Ion Iliescu, la intervenţia preşedintelului URSS, Mihail Gorbaciov.

O informare CIA, descretizată din arhiva Central Intelligence Agency (CIA), transmisă la Washington, datată 1 decembrie 1985, pomeneşte despre starea de sănătate a lui Nicolae Ceauşescu, care părea destul de gravă cât să dea naştere unor discuţii privind retragerea sa de la conducerea de partid şi de stat. Americanii erau conştienţi de ambiţia nemăsurată a Elenei Ceauşescu de a prelua ea frâiele României.

„Ceauşescu a avut grijă să nu lase puterea nimănui, ca să crească un eventual succesor. Cel mai apropiat sfătuitor îi este Elena Ceauşescu, care a început deja să poarte discuţii cu alţi oficiali pentru a-şi asigura sprijinul în cazul morţii lui Ceauşescu. 

Apropiaţii ei sunt Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Ion Dincă. Totuşi nu are suficientă putere pentru a conduce singură, deci ar trebuie să împartă conducerea cu un nucleu format din alţi oficiali proeminenţi“, remarcă agenţii americanilor.

Spionii îi fac un portret deloc măgulitor Elenei Ceauşescu: „Este foarte nepopulară, populaţia are resentimente faţă de clanul Ceauşescu, inclusiv faţă de Nicu, care este constant promovat ca lider de tineret, dar are şi prejudecăţi faţă de ocuparea unor poziţii înalte de către femei. Din aceste motive este o şansă mare ca ea să fie dată la o parte de la conducere“.

La acel timp, americanii luau în calcul diferite variante de cădere a conducerii lui Nicolae Ceauşescu, nu a regimului comunist. Aici apare invocat numele lui Ion Iliescu.


Iliescu şi Gorbaciov s-au întâlnit de mai multe ori după Revoluţia din 1989 FOTO Getty Images

Iliescu Gorbaciov FOTO Getty Images

„Un scenariu mai puţin probabil, dar posibil, este ca Elena Ceauşescu să fie blocată de la succesiune, în cazul morţii subite a lui Nicolae Ceauşescu, sau ca adversarii să pună la cale o lovitură de stat dacă ea ar încerca să fie instalată la putere.

Dacă succesorii iniţiali ai lui Ceauşescu sunt discreditaţi de declinul economic şi social, mai sunt personaje mai puţin marcate de asocierile recente cu politicile sale. Foste ajutoare ale lui Ceauşescu sunt acum în dizgraţie, dar probabil au speranţe că se vor ridica din nou la putere în epoca post-Ceauşescu.

Printre aceştia pot fi: Paul Niculescu, fost şef cu ideologia de partid, expert de politică externă, apoi ministru de Finanţe; Ion Iliescu, un fost lider de tineret, secretar de partid, marginalizat în provincie; Ilie Verdeţ, fost prim-ministru, degradat de la secretar de partid la Ministerul Minelor“, se arată în raportul CIA.

Iliescu, din nou menţionat

Numele lui Ion Iliescu apare din nou într-un raport din 8 aprilie 1986, când agenţii CIA detaliază încrederea şi speranţa pe care le au românii într-o intervenţie a lui Mihail Gorbaciov, liderul luminat şi modernist al URSS, în politica din România. 

„Au crescut zvonurile privind amestecul lui Gorbaciov în găsirea şi susţinerea unui lider care să-i urmeze lui Ceauşescu – cum ar fi generalul Constantin Olteanu, fostul şef al Armatei, şi Ion Iliescu, un vechi comunist căzut în dizgraţie. Românii se gândesc că doar Gorbaciov i-ar putea scăpa de Ceauşescu“ este esenţa informării transmise către Washington.

Spionii nu eliminau ipoteza ca însuşi Ceauşescu să fie sursa acestor zvonuri din mai multe motive: pentru a discreta eventualii aspiranţi la putere, pentru a grăbi planurile de desemnare a succesorului din clanul Ceauşescu sau pentru a determina Occidentul să-i acorde sprijin contra Sovietelor. „Eu unul înclin spre această din urmă variantă“, îşi dă cu părerea analistul CIA responsabil pe Europa. 

Moscova. Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov la Congresul PCUS Sursa Footeca online a comunismului românesc Cota foto 1/1985

Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov la Congresul PCUS Moscova Sursa Footeca online a comunismului românesc 1/1985

El mai notează: „Moscova nu a făcut mari concesii României, dar Gorbaciov i-a făcut lui Ceauşescu o primire călduroasă la Congresul Partidului Comunist Sovietic – tratamentul obişnuit oferit rebelilor într-o reuniune a aliaţilor Sovietelor. Totuşi, Gorbaciov a ignorat eforturile lui Ceauşescu pentru a aduce în discuţie negocieri economice. Pe scurt, decepţia Sovietelor e un lucru bun“.

Generalul Milea, vizită în SUA

În toamna lui 1986, succesorul generalului Olteanu, generalul Vasile Milea, mergea în SUA, fiind primul ministru al Apărării din Pactul de la Varşovia care făcea o astfel de vizită. „Este de aşteptat să pună în discuţie problema armelor, pentru că Ceauşescu încearcă să menţină relaţii bune cu SUA şi cu China ca un mod de contrabalansare a enormului vecin de la Est, Sovietele“, informau preventiv agenţii CIA.

1989, după căderea Zidului Berlinului. România închide graniţa cu Ungaria

La 18 noiembrie 1989 (deci la nici 10 zile de la căderea Zidului Berlinului), cu două zile înainte de ultimul Congres al PCR, americanii prefigurau realegerea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului şi statului. Asta va arăta, considerau ei, izolarea României de valul transformării care a cuprins Europa de Est.

„România şi-a închis ieri graniţa cu Ungaria. (…) Sunt zvonuri sporadice că s-ar încerca debarcarea lui Ceauşescu din fruntea partidului. Dar nu sunt semne evidente şi credibile că acest lucru s-ar putea produce. Populaţia, cu toate că este nemulţumită de regimul de represiune şi corupţie, este convinsă că protestele sunt inutile cât timp Ceauşescu este la putere“, consemnau spionii.

Foarte interesantă este consideraţia lor pe tema unei revoluţii sângeroase care ar fi urmat să aibă loc în România DUPĂ plecarea lui Ceauşescu.

„Dar odată ce Ceauşescu va părăsi scena, cel mai probabil schimbări majore se vor produce rapid, posibil însoţite de violenţă (subl. n). Deteriorarea economică şi frustrările populaţiei create de politica sa rigidă înseamnă că dictatura sa nepotistă nu-i va supravieţui mult“, prefigurau ei soarta Revoluţiei din Decembrie 1989.

19 decembrie 1989. „Vor fi violenţe“ 

„Protestele de la Timişoara şi Arad din weekend, cele mai mari de la revolta din Braşov din anul 1987, sunt cele mai recente semnale că regimul corupt şi represiv al lui Ceauşescu nu poate rezista la infinit schimbărilor care cuprind Europa de Est. România şi-a închis graniţele cu toţi vecinii“, anunţau agenţii CIA.

După ce enumerau date despre încleştările din Banat, americanii transmiteau o analiză seacă: „Răspunsul brutal la manifestaţii arată determinarea lui Ceauşescu de a nu ceda şi de a rezista în faţa dorinţei populare de schimbare, cu riscul criticilor internaţionale şi al creşterii izolării. Decizia de a nu amâna vizita în Teheran este menită să demonstreze încredere şi putere, deşi personal a devenit tot mai alarmat. De exemplu, este conştient că ideile reformatoare au cuprins partidul şi determină unirea forţelor dornice să-l dea jos. El a anunţat că restricţiile alimentare ar trebui eliminate în doi ani, ca o încercare de atenuare a şocului“.

Raportul CIA mai conţine o observaţie interesantă: „Ceauşescu încă are de partea sa forţele privilegiate ale Securităţii, cel puţin deocamdată. Ei se tem că orice relaxare a controlului îi va face ţinte ale furiei poporului“.

Infomarea se încheie cu veşti de pe „frontul de Est“, din Ungaria şi URSS. Ungaria era „indignată“, URSS tăcea „deocamdată“.

Un semn discret însă era din partea liderului estic: în ediţia din acea zi, oficiosul „Izvestia“ publicase o notiţă despre cele ce i s-au întâmplat în România „campionului drepturilor omului“ Laszlo Tokes, a cărui arestare a atras atenţia internaţională. „Este de aşteptat ca Moscova să acorde sprijin discret Ungariei pentru a creşte vizibilitatea acestei chestiuni pe plan internaţional, condamnând violenţa şi reiterând nevoia de reformă“, conchideau agenţii americani. 

Revoluţia din Decembrie 1989 Sursa arhive

Imagine indisponibilă

Pe aceeaşi temă: 

Operaţiunea CIA de supraveghere a României, în timpul ocupaţiei sovietice. Americanii erau interesaţi de mişcările de trupe FOTODOCUMENTE

Familia pe care România a băgat-o în mormânt. Comuniştii au ucis-o pe mamă de tânără, pe tată l-au băgat la puşcărie, fiul a fost omorât de corupţie

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite